Un proiect de case pe strada Câmpului readuce în discuție o idee veche pentru Cluj: trasee pietonale și ciclabile conectate pe lângă toate pâraiele din oraș
AdministrațieTop NewsUrbanism by Luminiţa Silea - iul. 19, 2026 0 29
Discuțiile privind un proiect imobiliar propus pe strada Câmpului, în vecinătatea Pârâului Țiganilor, au adus în prim-plan o idee mai amplă pentru dezvoltarea orașului. Arhitectul Marcel Crișan a propus ca toate pâraiele și cursurile de apă din Cluj, chiar și cele nepermanente, să fie valorificate ca viitoare coridoare pietonale și pentru biciclete.
Potrivit acestuia, fiecare Plan Urbanistic Zonal care are tangență cu un curs de apă ar trebui să rezerve spațiu pentru amenajarea unor alei și piste, astfel încât, în timp, municipalitatea să poată crea o rețea care să lege cartierele și spațiile verzi.
„Unele cursuri de apă au 15 metri, altele 40-50 de metri, dar reprezintă adevăratul potențial al orașului. Este șansa Clujului aglomerat să își facă un parcurs ciclabil și pietonal prin valorificarea coridoarelor de pe malurile acestor cursuri de apă, periodice sau permanente”, arătat arhitectul Marcel Crișan.
Acesta a arătat că Pârâul Țiganilor ar putea deveni un exemplu în acest sens.
„Pe Pârâul Țiganilor se pot face alei și piste pentru biciclete. Prin aceste coridoare se pot conecta spațiile verzi și parcurile din cartiere. La toate PUZ-urile cu tangență la apă ar trebui impus acest parcurs pietonal, iar apoi Primăria să se preocupe să facă funcțională rețeaua”, a afirmat arhitectul.
Viceprimarul Dan Tarcea a avut însă o altă opinie, precizând că Pârâul Țiganilor este un torent și nu un curs de apă permanent.
„Pârâul Țiganilor e un torent. Nu curge apă pe el. Își are eficiența când plouă, în rest discutăm de un torent, nu de un curs de apă”, a declarat acesta.
Propunerea a fost făcută în timpul analizării unui Plan Urbanistic Zonal întocmit de arhitectul Mihai Racu pentru Invest Trading SRL. Documentația vizează un teren de 5.591 de metri pătrați de pe strada Câmpului și prevede construirea a 10 locuințe cu regim redus de înălțime, amenajarea unui drum nou de acces, 20 de locuri de parcare și cedarea către municipiu a unor terenuri pentru drum și spații verzi.
Proiectul a primit aviz favorabil cu condiții din partea Comisiei Tehnice de Amenajare a Teritoriului și Urbanism. Membrii comisiei au solicitat refacerea calculului spațiilor verzi, realizarea unei expertize geotehnice, o reglementare mai clară a subzonei pentru instituții publice, corectarea limitelor zonei de studiu conform avizului de oportunitate, completarea documentației privind suprafețele minime ale parcelelor și corelarea planșelor cu partea scrisă a documentației înainte ca proiectul să își continue parcursul de aprobare.
Ce observații au avut membrii Comisiei de Urbanism
Adrian Iancu: „Să doarmă doamna Adina liniștită”
Arhitectul Adrian Iancu s-a declarat favorabil proiectului, însă a cerut clarificarea modului în care este calculată suprafața minimă de 10% spații verzi publice, impusă prin procedura de urbanizare prevăzută de PUG.
Potrivit acestuia, în procentul obligatoriu pot fi incluse și alte funcțiuni, nu doar spațiile verzi clasice, însă, pentru a evita orice interpretare, suprafața poate fi mărită.
„Sunt pro proiect. La cei 10% suprafață verde sunt și alte funcțiuni care intră în acest procent. Să doarmă toți liniștiți, se poate mări suprafața, ca doamna Adina (Pop – șefa Serviciului Contencios din cadrul Direcției Juridice a Primăriei Cluj-Napoca și membră în Comisia Tehnică de Amenajare a Teritoriului și de Urbanism – n.red.) să nu aibă mustrări de conștiință. Aș fi reținut doar să nu intre pe terenuri private”, a spus Iancu.
Daniel Pop: „Puneți 8%, că mai sunt și curți”
Arhitectul-șef al municipiului Cluj-Napoca, Daniel Pop, a împărtășit punctul de vedere exprimat de Adrian Iancu privind calculul spațiilor verzi și a sugerat o soluție simplă pentru evitarea disputelor.
„Puneți 8%, că mai sunt și curți”, a spus acesta, referindu-se la procentul de spațiu verde public propus prin documentație.
Andreea Mureșan: Culoarul pârâului trebuie extins
Andreea Mureșan, șefa Serviciului Strategii Urbane din cadrul Primăriei Cluj-Napoca, a apreciat amplasarea zonelor verzi, însă a cerut ca documentația să prevadă un culoar mai generos de-a lungul pârâului și să fie corectată limita zonei de studiu.
„Este corect amplasată zona verde, dar trebuie mărit culoarul pârâului. Limita zonei de studiu nu este corect figurată și trebuie refăcută conform avizului de oportunitate”, a precizat aceasta.
Voicu Bozac, din comisie: Zona de protecție a apei nu trebuie contabilizată ca spațiu verde nou
Arhitectul Voicu Bozac a atras atenția că zona de protecție a cursului de apă (UTR Ve) nu ar trebui inclusă în procentul de 10% spații verzi publice impus prin PUG.
„Nu sunt de acord cu identificarea zonelor verzi cu cele de protecție a apei. Sensul acestei obligații este să asigure noi spații verzi accesibile publicului. Dacă asimilăm zona de protecție a apei cu spațiul verde pe care dezvoltatorul trebuie să îl creeze, se creează un precedent discutabil”, a avertizat Bozac.
vezi și:
