Un obicei unic în Transilvania are loc la Cluj, de Rusalii
Actualitate by Actual de Cluj - iun. 08, 2022 0 389
Un obicei unic în Transilvania are loc la Cluj, de Rusalii.
E vorba de ”Împănatul boului”, un obicei întâlnit doar în câteva locuri din Transilvania, iar la Cluj acesta are loc în Batin și Minti Gherlii, în 12 iunie, cu ocazia sărbătorii Rusaliilor. Obiceiul ţine de tradiţia agrară şi de fertilitate şi constă în desfăşurarea unei adevărate procesiuni pe uliţele satului, având în centru un bou sau o pereche de boi, împodobiţi cu frunze, flori și panglici colorate. Obiceiul diferă de la comună la comună: de exemplu, în comuna Căianu Mic pe ulițe apar și „draci” – feciori cu măști hidoase, care intră în gospodăriile oamenilor. În satul Mănăstirea din apropierea Dejului, unde e păstrat acest obicei, fetele se întrec ca să pună o coroană de flori între coarnele boului. Tradiția spune că prima dintre ele care va reuși acest lucru este prima care se va mărita. Obiceiul e de pe vremea dacilor, spun etnologii. Boul astfel împodobit care cununa de flori până în gospodărie precedat de dansatori și de ceterași. O dată cununa adusă în bătătura gospodăriei – unde stăpânul casei îi așteaptă pe ceterași și dansatori cu pălincă, pită și sare – aceasta e urcată pe acoperișul casei ca să alunge spiritele rele.
Iată cum e prezentat acest obicei de către etnologii Muzeului Etnografic din Cluj-Napoca:
Cunoscut sub numele de „împănatul boului“ sau „boul înstruţat”, obiceiul avea loc în satele transilvănene în preajma verii, la sărbătoarea Rusaliilor. În zilele noastre, aria lui de răspândire s-a redus foarte mult datorită modernizării lumii rurale, păstrându-şi continuitatea doar în câteva sate de pe văile Someşului şi Ţibleşului. Conform tradiţiei, cel mai vestit fecior din sat alegea în ajunul acestei sărbători un bou frumos, pe care îl ducea la păscut într-o poiană, unde era lăsat liber o noapte întreagă. La revărsatul zorilor, boul era readus în sat şi pregătit pentru ceremonial. După purificarea acestuia, prin spălare cu „apă neîncepută”, i se punea la gât o cunună de flori de câmp, spice de grâu si sânziene, clopoţei în coarne, iar fetele „îl îmbrăcau” cu feţe de masă şi covoare alese în războiul de ţesut, cu panglici si brâie, dându-i o înfăţişare fabuloasă. Feciorii din alaiul însoţitor îşi făceau coifuri, obrăzare din coajă de cireş sălbatic pentru a-şi ascunde identitatea, înlâturând astfel posibila agresiune a forţelor malefice. Îndrumat de un vătaf, alaiul ducea „boul înstruţat” din gospodărie în gospodărie, în timp ce feciorii intonau oraţii-colinde dedicate zeului suprem (Soarelui). Acest ceremonial se organiza cu scopul de a aduce noroc, belşug şi sănătate oamenilor şi pământului.
Mai jos evenimentele din cele două comune din Cluj:
