Un hacker din Cluj care vindea date de pe carduri bancare, obținând ilicit sute de mii de euro, a scăpat de răspunderea penală după ce fapta s-a prescris

Un hacker din Cluj care vindea date de pe carduri bancare, obținând ilicit sute de mii de euro, a scăpat de răspunderea penală după ce fapta s-a prescris; soția sa, care îl ajuta în spălarea banilor, a scăpat de asemenea de pedeapsă. Este unul dintre cei mai cunoscuți hackeri din România, cunoscut pentru că ar fi spart site-ul Președinției.

Inculpatul a scăpat de răspunderea penalădeoarece faptele datează încă din 2010, până în 2014, iar instanța Tribunalului Cluj s-a pronunțat doar în urmă cu câteva zile. În schimb a fost instituit sechestru asigurător până la concurența unei sume de ordinul sutelor de mii de dolari.

Anchetatorii DIICOT susțin că inculpatul acţionând în mod repetat și în baza aceleiași rezoluții infracționale, în vederea obţinerii de venituri în mod ilicit, ar fi procedat la transferarea în mod neautorizat, de date informatice – un număr de 76.540 date de carduri bancare şi șase date ale unor utilizatori servicii comunicații obținând venituri ilicite în sumă totală de 624.537 euro, echivalentul a 2.872.870 lei, prin nu mai puțin de 149 acte materiale.

La percheziția calculatorului său au fost găsite programe informatice rău-intenţionate de tip malware, proiectate intenţionat pentru deteriorarea unui computer sau pentru infiltrarea într-un computer ori în reţele de computere, fără consimţământul proprietarului respectiv. Între acestea programul informatic SpyEye care între altele e folosit pentru înregistrarea tastaturii, ca un keylogger.

Programul presupune rularea în mod ascuns a unei aplicaţii pe calculatorul victimei, care înregistrează tastele apăsate şi le salvează într-o locaţie de unde sunt trimise ulterior către atacator, permite atacatorului controlul calculatorului infectat inclusiv executarea de fișiere, capturi de ecran și altele. Din conținutul comunicațiilor interceptate în cauză a reieșit că în perioada noiembrie 2011 – iulie 2012 inculpatul a purtat corepondență cu utilizatorul unor adrese de e-mail monitorizate. Cei doi discutau despre modalităţi de utilizare frauduloasă a conturilor clienţilor unor bănci, prin ascunderea operaţiunilor efectuate fără acordul clientului, prin utilizarea unor ”viruşi” – programe informatice rău intenţionate, despre efectuarea unor operaţiuni frauduloase din conturile unor clienţi ai unor bănci, în sensul că sunt modificate opţiuni sau comenzi din contul clientului, fără ca acesta să cunoască activităţile şi sunt transferate, aparent în numele titularului de cont, sume în beneficiul celor doi utilizatori, iar banii sunt ulterior retraşi de la bancomate de către persoane aflate în legătura celor doi utilizatori, despre modalităţi de fraudă informatică – trimiterea către un utilizator a unor pagini false de internet pentru a crea aparenţa că aparţin unor instituţii reale, pentru ca utilizatorii din mediul virtual să acceseze aceste site-uri false, să introducă datele solicitate, iar ulterior aceste date să fie folosite în mod neautorizat de către alţi ”beneficiari”. De asemenea, cei doi discutau despre ce sume ar câştiga din vânzarea unor programe informatice de tip malware, inculpatul comunicându-i că deţine ”injecţii la bănci, module de cules mailuri, fake-uri de bănci”.

Inculpatul avea stabilite diferite preţuri cu care vindea datele de carduri bancare, care variau între 15 – 25 euro pe bucată, în funcţie de categoria din care făceau parte datele de carduri bancare ale utilizatorilor, preţul fiind stabilit în funcţie de instituţia emitentă a cardului, de ţara de provenienţă sau de posesorul cardului – bărbat sau femeie.

Cei doi inculpați au fost audiați, prin videoconferință, în 6 septembrie anul trecut. Inculpata a declarat, în esență, că nu este vinovată de săvârșirea infracțiunii pentru care a fost trimisă în judecată, că nu are cunoștințe în IT, că știe doar să navigheze pe internet și să trimită emailuri, iar soțul ei făcea web design și traduceri – venituri pe care inculpatul nu le declara la instituții – iar uneori încasa ea, prin Western Union, banii de salariu ai soțului ei, atunci când acesta nu putea să încaseze, ca urmare a limitei impuse de Western Union.

A mai declarat că în aceeași perioadă soțul ei se ocupa de tranzacționarea de criptomonede – mina și tranzacționa Bitcoin, că a făcut același lucru și pentru ea, iar din această activitate cei doi au câștigat bani frumoși.
Inculpatul a declarat, în esență, că nu este vinovat de săvârșirea infracțiunilor pentru care a fost trimis în judecată, că nu s-a făcut dovada că ar fi deținut acele programe în scopul săvârșirii de infracțiuni, că pe hadd disk-ul Parchetului au fost salvate date și din alte calculatoare decât din calculatoarele sale, că nu există identitate între aceste date și datele de pe sistemele sale informatice. A mai susținut că totul este o înscenare, că organele de urmărire penală ar fi putut să procure probe cu ocazia percheziției domiciliare când au accesat sistemele sale fără aprobare, că nu a purtat acele discuții cu persoanele indicate în rechizitoriu, că nu a spălat bani, ci doar a investit în bitcoin și a tranzacționat pe piață criptomonede, ce profit obținea îl reinvestea, cumpăra din nou bitcoin.

A mai susținut că a făcut web design, a fost freelancer, programator, făcea traduceri și pagini web, iar oficiul pentru spălarea banilor a dat răspuns negativ. A mai declarat că a folosit doar programe malware, nu a folosit programe din familia SpyEye, că bănuiește că i-ar fi fost infestat calculatorul cu un astfel de program și antivirusul l-a șters înainte de aprilie 2014, deoarece în februarie 2014 calculatorul i-a fost spart, infestat cu un malware care îi dădea mesaje că BCCO îi transmite anumite mesaje.

Să adăugăm că procesul în cazul celor doi a început doar în 23 noiembrie 2021. Aceștia au atacat decizia Tribunalului cu apel în urmă cu câteva zile.

Instanța a mai dispus și confiscarea specială de la cei doi a sumei de 5.205,32 lire sterline, 34.976,75 euro şi suma de 23.784,40 de dolari. Au fost confiscate și nu mai puțin de șase laptop-uri și un desktop, precum și tablete, hard disk-uri și alte dispozitive.

De asemenea au fost dispuse măsuri asiguratorii până la concurența sumelor de 22.560 de euro, 718.173 de dolari, 1.600 de lire sterline și 16.000 de lei pentru inculpat, și respectiv 5.200 de lire sterline, 35.000 de euro, 23.800 de dolari și 7.000 de lei pentru inculpată. Decizia a fost luată de Tribunalul Cluj în 20 aprilie.

Nici un comentariu

Actual de Cluj