„Un exemplu care poate face pui”: casă tradițonală renovată cu eforturile Parohiei Someșul Rece
ActualitateAdministrațieTop News by Luminiţa Silea - oct. 31, 2019 0 1302
După trei ani de muncă în comunitate, o casă tradițională din Someșul Rece a primit o nouă față prin grija preotului Elefteriu Ștefăniță care a ales să dea un exemplu privind păstrarea identității satului tradițional românesc. Casa care aparține Parohiei din localitate a fost reparată atât la exterior, cât și în interior fiind transformată într-un fel de mini-muzeu care păstrează tradițiile locale.
Casa renovată arată cam așa:
Reprezentanții Parohiei din Someșul Rece au declarat pentru Actualdecluj.ro că respectiva casă exista în localitate și fusese propusă pentru demolare, însă preotul paroh Elefterie Ștefăniță a dorit să o salveze, conștient fiind că valorile satului tradițional trebuie păstrate.
Demersul făcut de Parohia din Someșul Rece e văzut ca o „rază de speranță și de alte entități din Cluj care vor alege să păstreze astfel de bijuterii ce conservă identitatea satului românesc”, crede arhitectul județului, Claudiu Salanță.
„Uneori mă uit cu tristețe la satele noastre, la cum sunt ele sluțite și mă gândesc cât ar suferi strămoșii noștri văzând ceea ce se întâmplă. La cum sunt călcate în picioare tradiția si cultura noastră rurală si nu pot decât să mă întreb de ce? De ce nu reușim să vedem frumusețea si farmecul caselor vechi si suntem mai degrabă tentați sa le aruncăm la gunoi odată cu eforturile si strădania celor ce le-au ridicat? Și uneori, uneori îmi este dat să văd o rază de speranță. O rază care să mă facă să cred, să lupt în continuare la a pune umărul la păstrarea culturii arhitecturale rurale. O astfel de rază de speranță este și demersul făcut de Parohia Someşul Rece, care arată că a înţeles valoarea culturii și a istoriei satului, a caselor și a modului de construire tradițional. Mi se umple sufletul de bucurie să văd cum un preot a reușit sa lumineze calea spre păstrarea identității satului și să fie astfel un adevărat învățător al comunității. Sper ca exemplul său să nu rămână izolat și să fie urmat și de alți preoți. Vreau să cred ca încă se mai poate salva identitatea satelor noastre și să ne bucurăm de moștenirea culturală/arhitecturală lăsata de bunicii si străbunicii noștri”, subliniază Salanță.
Casa va primi binecuvântarea Mitropolitului Andrei Andreicuț, urmând ca ea să fie folosită pentru diverse activități de către Parohia din Someșul Rece. De altfel, Comisia de Urbanism a județului și-a asumat ca deziderat încurajarea păstrării identității satului clujean.
În ultimii ani, Consiliul Județean a făcut eforturi pentru a încuraja o arhitectură de calitate în mediul rural din Cluj, dar tot există derapaje, plânsete şi oameni care vor să forţeze ”mâna” şi să obţină autorizaţii. De cel puţin doi ani de zile nu se mai autorizează în comunele clujene case urbane sau case care nu au nimic în comun cu tradiţia sau cu specificul zonei în care se doreşte edificarea lor. Pentru un plus de rigoare s-a încercat rescrierea regulamentelor de urbanism din comune şi transpunerea în acestea a prevederilor din Ghidul de Arhitectură pentru încadrarea în specificul local din mediul rural făcut de arhitecţii clujeni printr-un demers susţinut de Ordinul Arhitecţilor din România. În cazul proiectelor de locuințe de la țară se solicită la Județ încadrarea în specificul local printr-un studiu care trebuie făcut de proiectanți prin apel la Ghidul elaborat de Odinul Arhitecților pentru Dealurile Clujului.
Vezi și: