Închide

Artizanul ”Caritasului Unguresc” care ar fi înșelat cel puțin zeci de clujeni vulnerabili cu o schemă financiară a scăpat de răspunderea penală, ieri, a intervenit prescripția, zeci de păgubiți au rămas de căruță, o parte au decedat

ActualitateTop News by Actual de Cluj - aug. 11, 2023 0 230

Un clujean care ar fi înșelat cel puțin zeci de clujeni cu o schemă financiară numită ”Caritasul unguresc” a scăpat de răspunderea penală, ieri, după ce Curtea de Apel Cluj a constatat că a intervenit prescrierea răspunderii penale, procesul a durat atât de mult încât mai multe persoane vătămate au decedat între timp.

Clujeanul Waldman Csaba Laszlo a fost trimis în judecată în iunie 2020 pentru înșelăciune în formă continuată, nu mai puțin de 86 de acte materiale – acestea au fost doar cele pentru care clienții schemei sale financiare s-au constituit părți civile.

În fapt, în luna ianuarie a anului 2011, două persoane au înființat o societate comercială care avea ca obiect de activitate administrarea unor grupuri de consumatori care doreau achiziţionarea unor bunuri pe care nu şi le permiteau şi aveau nevoie de finanţare. Activitatea societăţii s-a desfășurat în Cluj-Napoca, Timişoara şi Bucureşti. De la bun început, una frauduloasă, aceştia urmărind strângerea de fonduri care să fie însuşite de către organizatori, foarte puţini clienţi obţinând finanţarea, după cum rezultă şi din declaraţia unei martore, care în 8 aprilie 2015 a relatat următoarele în fața instanței:

”Din câte cunosc, pe perioada cât societatea a desfăşurat activitatea au fost acordate finanţări către un număr de aproximativ 10-20 de persoane, în situaţia în care numărul total al clienţilor se ridica la câteva sute”.

Sumele încasate de la clienţi erau periodic retrase de către asociaţi sau de către inculpatul . Inculpatul a intrat în contact cu cetăţenii maghiari care au înfiinţat societatea în calitate de agent imobiliar, ajutându-i să închirieze un sediu, după care s-a alăturat activităţii infracţionale, administrând și firma deschisă în 2011. Ulterior, asociaţii maghiari s-au retras, calitatea de asociat unic fiind preluată de Collier LTD, o societate cu sediul în Seychelles.

BNR a arătat în corespondență cu instanța care a judecat cazul de înșelăciune că firma a desfășurat o activitate de atragere şi/sau gestionare de sume de bani provenite din contribuţiile membrilor unor grupuri de persoane constituite în vederea acumulării de fonduri colective şi acordării de credite şi/sau servicii de către membrii acestora, rezervată exclusiv instituţiilor de credit şi care, în lipsa autorizării prealabile din partea BNR, are caracter ilicit, fiind interzisă.

În concret, societatea îşi promova activitatea prin anunţuri publicitare în ziare sau expediate prin intermediul serviciilor poştale, care erau concepute în aşa fel încât să inducă ideea că oferă credite în condiţii foarte avantajoase, dar fără a folosi în mod expres cuvintele ”credit”, ”împrumut” sau ”bancă”. Un înscris conţinând un astfel de anunţ are următorul conţinut:

”AVEŢI NEVOIE DE BANI? BĂNCILE VĂ REFUZĂ? Pentru pensionari, pentru cei care sunt pe lista rău-platnicilor la bănci, inclusiv pentru societăţi/ 15 000 lei Fixe 116 lei/lună 30 000 lei 232 lei/lună (…) 200 000 lei 1547 lei / lună”.

Astfel, reiese în mod cert că organizatorii activităţii ilicite au urmărit să genereze o confuzie cu o activitate de creditare, având în vedere următoarele: din conţinutul anunţului rezulta că societatea oferă bani pentru rate lunare fixe foarte avantajoase – de exemplu, 15 000 lei la o rată lunară de 116 lei, fără a menţiona că persoanele interesate pot primi banii chiar şi după 15 ani, cu condiţia de a achita în avans toate ratele lunare.

Destinatarii reclamei erau persoane aflate în situaţii vulnerabile, care aveau nevoie imediată de bani, dar care, din diverse motive, nu erau acceptate de către unităţile bancare. ”Există o incompatibilitate vădită între nevoile financiare presante ale persoanelor vătămate (de exemplu, pentru a organiza o nuntă, a renova un imobil, a rambursa un credit ipotecar, etc) şi oferta societăţii, astfel cum rezultă din documente, care presupunea ca potenţialii clienţi să achite în avans rate pentru a primi, la o dată incertă, dar cel mai târziu în 3, 5, 10 sau chiar 15 ani, finanţarea solicitată”, a constatat instanța.

Împrejurarea că societatea publica anunţuri în ziare şi faptul că avea puncte de lucru deschise în zone centrale erau de natură a consolida încrederea persoanelor vătămate că activitatea desfăşurată este una licită, după cum rezultă din declarația unei persoane vătămate: ”Eu am crezut că sunt serioşi, din moment ce erau în ziar şi aveau un sediu”.

Potenţialii clienţi sunau la numerele de telefon afişate şi, dacă erau interesaţi de oferta societăţii, erau programaţi pentru o întrevedere faţă în faţă ce avea loc la punctul de lucru. Cu ocazia acestei întrevederi, li se ofereau informaţii generale cu privire la activitatea societăţii şi se întocmea o fişă de date, ce conţinea informaţii cu privire la suma pe care clientul o solicita, taxa lunara care-i revenea şi taxa contractuală. Tot cu această ocazie, li se spunea ce documente – de exemplu, cupon pensie, factură utilități, etc – trebuie să depună în vederea încheierii contractului.

În esenţă, a arătat instanța, operaţiunea juridică era următoarea: clienţii încheiau un contract de mandat cu societatea, care se obliga să faciliteze încheierea unui contract de vânzare-cumpărare (era precizat un bun sau un serviciu care constituie obiectul contractului, iar suma solicitată era preţul), context în care era stabilit şi un termen al contractului, care varia între 3, 5, 10 sau chiar 15 ani. Clienţii plăteau o taxă lunară, reprezentând suma solicitată împărţită la numărul de luni, care era vărsată într-un fond a grupului, iar la finalul fiecărei luni erau desemnați câștigătorii. Câştigătorii erau foarte puţini la număr, o martoră relatând că a existat un număr de 10-20 de persoane care a primit finanţarea, în condiţiile în care numărul total al clienţilor se ridica la câteva sute.

Inculpatul era cel care aproba încheierea contractelor, aspect care rezultă din declaraţia unui martor care a relatat următoarele: ”era administratorul, nu am avut impresia că el doar în aparenţă în conducere, întrucât inculpatul se ocupa de organizare, el definitiva contractul, el dispunea remiterea banilor”.

Autorii planului infracţional au acordat o importanţă sporită ca în actele semnate de către clienţi să se precizeze că nu există nicio certitudine că o să primească finanţarea la o anumită dată, dar că, în orice caz, dacă achită în mod constant taxa lunară, o să primească finanţarea până la finalul termenului stipulat, care putea fi inclusiv de 15 ani, a precizat instanța. Prin urmare, majoritatea covârșitoare a clienţilor îşi pierdea investiţiile impuse la momentul încheierii contractului, iar sumele astfel obţinute, care potrivit contractului ar fi trebuit virate într-un fond comun al grupului, fond din care urmau a fi acordate finanţările, erau însuşite de către organizatori.

Curtea de Apel Cluj a admis ieri apelul inculpatului și a constatat că în caz a intervenit prescripția răspunderii penale. Decizia e una definitivă. Soluția instanței pe scurt:

În baza art. 421 pct. (2) lit. a) Cod procedură penală, admite apelul declarate de către inculpatul W.C. împotriva Sentinţei penale nr. 532 din data de 26.04.2022 pronunţată de către Judecătoria Cluj-Napoca în dosarul nr. 11669/211/2020 al aceleiaşi instanţe, pe care o desfiinţează în parte, sub aspectul laturii penale, şi rejudecând:

În baza art.396 alin.6 rap. la art. 16 alin.1 lit.f C.pr.pen. încetează procesul penal pornit împotriva inculpatului W.C.L., sub aspectul infracțiunii de înșelăciune în formă continuată, prev. de art. 244 alin. 1 şi 2 C.p., cu aplicarea art. 35 alin. 1 C.p. (alcătuită din 85 de acte materiale, indicate în paragrafele 1 – 69, 71 – 86 de la subcapitolul B din rechizitoriu) şi a art. 5 C.p. şi a infracţiunii de prev. de art. 410 din OUG nr. 99/2006, combinat cu art. 5 alin. 1 din OUG nr. 99/2006, în forma după data de 01.02.2014, cu aplicarea art. 5 C.p., ca urmare a împlinirii în cauză a termenului general de prescripţie a răspunderii penale.

În temeiul art. 421 alin. (1) pct. 1 lit. b) Cod procedură penală, respinge, ca nefondate, apelurile declarate de partea civilă P.I.,, şi numiţii V.L.A., şi V.N.L., ambii în calitate de moştenitori ai părţii civile V.O., împotriva Sentinţei penale nr. 532 din data de 26.04.2022, pronunţată de către Judecătoria Cluj-Napoca în dosarul nr. 11669/211/2020 al aceleiaşi instanţe.

Menţine restul dispoziţiilor sentinţei atacate care nu contravin prezentei decizii.

În baza art. 275 alin. 2 Cod procedură penală, obligă partea civilă şi moştenitorii părţii civile V.O. la plata sumei de câte 100 lei fiecare cheltuieli judiciare în favoarea statului.

În baza art. 275 alin. 3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate la fond şi în apel rămân în sarcina statului. Definitivă. Pronunţată în şedinţa publică prin punerea la dispoziţia părţilor prin intermediul grefei, azi data de 10 august 2023. Aici decizia instanței de apel

Să precizăm, instanța de fond, Judecătoria Cluj-Napoca, a dat o soluție de condamnare în urmă cu un an și jumătate, în aprilie 2022, l-a condamnat pe inculpat la trei ani de închisoare pentru înșelăciune în formă continuată – cu suspendare. Aici decizia instanței de fond

Să adăugăm că în ce privește latura civilă, inculpatul a fost condamnat la plata unor daune materiale către părțile civile, câteva zeci, în sumă medie de câteva sute de lei pentru fiecare persoană – la mai bine de 12 ani de la comiterea faptelor.

Nici un comentariu

Scrie un comentariu