Închide

Un clujean analizează în Israel legăturile lui Mihai Eminescu cu Ardealul

Cultură by Actual de Cluj - Jan 04, 2018 0 339

Un scriitor clujean analizează legăturile lui Mihai Eminescu cu Ardealul, la Tel Aviv, la celebrarea Zilei Culturii Naționale, peste o săptămână.

În Israel, Institutul Cultural Român din Tel Aviv organizează eveniment literar de excepție de Ziua Culturii Naționale, cu lansări de carte şi conferinţa ‘Eminescu în Transilvania’ susţinută de clujeanul Ion Cristofor.

Care e legătura lui Eminescu cu Ardealul? Ion Cristofor, după numele real Ioan Cristofor Filipaș, explică: “Obârşia strămoşilor lui Mihai Eminescu este Transilvania. Cel mai recent biograf al poetului, Ion Roşu, reia ipoteza lansată de Dimitrie Vatamaniuc, a originilor transilvane a Eminovicilor. Strămoşii lui au descins în ţara de Sus după 1778. După unii cercetători Blajul ar fi ţinutul de baştină, după alţii Banatul sau Răşinarii. Vom analiza toate aceste ipoteze. Legăturile lui Eminescu cu Transilvania sunt multiple. Debutul său se petrece în Familia lui Iosif Vulcan, cel care-i schimbă numele din Eminovici. Analizez legăturile lui cu Aron Pumnul, un alt ardelean. După moartea profesorului său preferat, Aron Pumnul, în anul 1866, Mihai Eminescu se lasă de şcoală şi porneşte de la Cernăuţi pe Drumul cel mare împărătesc spre capitala românismului – Blajul, cu gândul de a-şi da e examenele restante pentru a absolvi clasa III-a. Ajuns în marginea Blajului pe dealul înalt numit Hula, el face un popas sub un tei impunător, azi ,,Teiul lui Eminescu’, să privească panorama oraşului, de care îşi legase mari speranţe. Eminescu entuziasmat exclamă:,,Te salut din inimă, Romă mică, îţi mulţumesc, Dumnezeule, că m-ai ajutat s-o pot vedea!”.

Biografii lui Eminescu au cercetat această perioadă din viaţa poetului, scopul călătoriei lui Mihai Eminescu spre Blaj şi urmările acestei călătorii. Însuşi Eminescu, în romanul autobiografic ‘Geniu pustiu’ povesteşte călătoria sa spre Blaj din vara anului 1866: ‘Într-o zi frumoasă de vară, îmi făcui legăturica, o pusei în vârful băţului şi-o luai la picior pe drumul cel mare împărătesc. Holdele miroseau şi se coceau de arşiţa soarelui…eu îmi pusesem pălăria în vârful capului astfel încât fruntea rămânea liberă şi goală şi fluieram alene un cântec monoton, şi numai lucii şi mari picături de sudoare îmi curgeau pe frunte deasupra obrazului’. Ion Cristofor spune că analizează modul în care gazetarul Eminescu va dezbate problemele românilor din această provincie istorică. “De asemenea voi analiza receptarea, entuziastă, a poeziei lui Eminescu în Transilvania, inclusiv cea din postumitate. Fără a trece sub tăcere studiul obtuz al canonicului Grama, dar şi faptul că prima lucrare de doctorat dedicată lui Eminescu aparţine unui ardelean”.

 

 

Ion Cristofor (pseudonimul lui Ioan Cristofor Filipaş), s-a născut la 22 aprilie 1952, în comuna Geaca din Cluj.

A absolvit Liceul industrial energetic din Cluj-Napoca în 1972 şi Facultatea de Filologie din Cluj, secţia română-franceză, în 1976. E doctor în filologie cu lucrarea ‘Aron Cotruş între revoltă şi rugăciune’ (2001) şi masterand al Facultăţii de ştiinţe politice, administrative şi ale comunicării din Cluj (2006). A debutat în ‘Familia’ (1969) şi a fost redactor la revista ‘Echinox’ (1974-1976).

Nici un comentariu

Scrie un comentariu

Articole similare