Închide

VIDEO Turnul de 40 de etaje cu entertainment de la Cora, acceptat de Boc

ActualitateAdministrațieTop News by Luminiţa Silea - feb. 28, 2020 1 3289

Turnul cu mall și birouri de la Cora a fost acceptat de arhitectul șef al orașului, care a anunțat că va aviza documentația de urbanism. Primarul Emil Boc a ținut însă să dea asigurări că va pune din nou proiectul în dezbatere publică dar și că nu îl va promova mai departe în fața Consiliului Local dacă situația juridică a terenurilor nu este clară.

Reprezentanții Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară, care deține mai bine de jumătate din terenul care face obiectul documentației, au anunțat la Comisia de Urbanism că se vor opune pe toate căile intenției de a ridica turnul. Arhitectul șef al județului a făcut lobby pentru turn ca potențial element care va rezolva problemele de trafic dinspre comuna Florești, unde peste 80 % din populație (peste 40.000 de locuitori) face naveta în Cluj-Napoca. Un participant la ședință i-a arătat că viitoarea construcție cu 80.000 de spații de birouri înseamnă cel puțin 5000 de angajați care pot veni de peste tot din Cluj, în afară de viitorii utilizatori ai mall-ului, ceea ce va sufoca zona. Boc a ținut să spună că cei care vor lucra sau vor merge în mall-ul din viitorul turn vor ajunge la el cu trenul metropolitan, cu bicicleta sau pe centura metropolitană.

Planul Urbanistic Zonal (PUZ) care vizează construcția turnului de 40 de etaje are ca beneficiar societatea Cluj-Napoca Estate, firma de „dezvoltări imobiliare” (printre acționarii ei este și grupul olandez Delparro – operatorul rețelei de hipermarketuri Cora). Numai că din cele 18,9 hectare prinse în acest PUZ, Cluj Napoca Estate deține în proprietate doar 6 parcele care însumează puțin peste 1 hectar de teren. 10,9 hectare sunt ale USMV-ului și sunt concesionate pentru amenajarea magazinului Cora, iar alte 5,7 hectare sunt concesionate de Primărie pentru amenajarea unui centru comercial.

Cei de la USMV au anunțat la Comisia de Urbanism a Primăriei, unde a ajuns din nou PUZ-ul turnului, că se vor opune cu toate pârghiile legale proiectului având în vedere că terenul universității a fost concesionat pentru un alt obiectiv. Avocații Cluj Napcoa Estate au venit la urbanism alături de proiectant, arhitectul Adrian Iancu, să explice că pot construi ce doresc pe teren având în vedere că au drept de superficie în cartea funciară. Cei de la USAMV au comentat că acesta este construit doar pentru magazinul Cora. Primarul Boc s-a interesat asupra motivelor, dacă sunt de ordin juridic sau de altă natură. L-a mai chestionat pe reprezentantul Universității, directorul administrativ Lucian Naș asupra mandatului pe care îl are ca să vorbească în numele Univestității. „A, rectorul și consiliul de administrație, acum am înțeles”, a comentat Boc.

Despre terenul Primăriei Boc a sugerat că cei care l-au concesionat ar plăti pe nimic municipalității 60.000 de dolari pe an. Primarul nu a oferit, însă, nici un detaliu.

El a ținut să spună că oricum aspectele juridice legate de terenuri și posibilitatea de a construi pe ele vor fi verificate minuțios. Alina Rus, șefa Direcției Juridice, a arătat că trebuie analizate datele privind situația juridică a terenurilor prinse în contractele de concesiune și asociere ale USAMV, respectiv ale Primăriei. Despre parcelele Primăriei, Iancu a comentat că oricum 40% sunt grevate de tot felul de interdicții.

„Acolo s-a făcut o mânăreală”, a intervenit cu referire la terenul Primăriei din PUZ arhitectul Sorin Scripcariu, președintele de la Monumente, care a venit la Comisia de Urbanism având alte proiecte de susținut. Boc l-a atenționat cu privire la ce afirmații face, atrâgându-i atenția că cei din comisia de urbanism se ocupă de dimensiunea urbană a proiectului. „Dacă nu este lămurită dimensiunea juridică a proiectului, nu va merge mai departe”, a ținut să spună Boc.

Proiectul turnului se folosește de terenurile din contractele cu USAMV și Primăria pentru a avea un Coeficient de Utilizare a Terenului de doar 1,6, mic față de 3,6 cât au alte clădiri de birouri din centrul Clujului. CUT-ul mic a fost un argument adus de Iancu în fața comisiei în favoarea proiectului.

Dacă Cluj Napoca Estate construia doar pe parcela aflată în proprietate, putea să facă mult mai puțin decât ceea ce dorește. Mai puțin de jumătate din actualul proiect, după cum au spus specialiștii.

(sursa: PUZ Arhimobil, www.primariaclujnapoca.ro)

Despre proiect, Iancu a ținut să spună că nu este nici o noutate față de varianta deja văzută de Primărie în iunie 2019 și a mai ținut să spună că există toate avizele, inclusiv cel de la Consiliul Județean, de la arhitectul șef al județului, Claudiu Salanță.

Primarul a cerut lămuriri cu privire la beneficiile pe care proiectul le va aduce orașului și la bucătăria sa urbanistică. Cum nici un arhitect de la masa de ședințe nu a luat cuvântul (fiind prezenți arhitectul Vlad Negru care avea proiect de susținut în comisie și arhitetcul Mihai Racu, care e colegul lui Iancu în Univesitate), arhitectul județului Claudiu Salanță a pledat pentru turn.

„Se discută prea mult juridic la această comisie”. El a mai spus, așa cum a susținut și la discuțiile de la comisia de la Județ că turnul de 40 de etaje are șanse să rezolve problemele pe care Floreștiul le pune orașului pe partea de trafic: să oprească aici migrația, să dezvolte trasee velo și relații pietonale și spre Florești, nu doar în Cluj-Napoca.

„Mi se pare că îi lipsește ceva în contextul vecinătății cu Florești și având în vedere gradul de încărcare al actualului cartier Grigorescu. O componentă de învățământ”, a susținut Salanță. Arhitectul a mai adus în discuție necesitatea organizării unui concurs de soluții pentru respectivul turn, concurs despre care Iancu a spus la comisia de la județ că beneficiarul și-l va asuma.

Boc, lămurit de Iancu asupra conceptului de petrecere a timpului liber pe care îl va aduce turnul cu mall, a ținut să spună că intenția de a face spații unde cei care vin să poată să își lase copiii acolo preț de câteva ore i se pare o concepție provocatoare. La fel și intenția de a face un Park&Ride în zonă pentru ca cei care vin în oraș să își lase aici mașinile și să meargă cu transportul în comun.

Primarul- acompaniat de Iancu –  a adus în discuție o altă componentă, intenția beneficiarului de a-și asuma amenajarea unui culoar velo și pietonal pe malul Someșului, până în Florești, ca toți cei de acolo să vină la noul turn cu mall cu bicicleta sau pe jos, pe cursul râului. Acest proiect ar fi fost aprobat inclusiv de fostul premier Ludovic Orban. Dohotaru este unul dintre cei care au criticat public și au făcut memorii adresate Primăriei cu privire la stoparea acestui proiect.

Boc a mai spus că vede doar beneficii pentru oraș aduse de proiect, fără să ia în calcul impactul negativ. „Deci ați preferat să faceți o clădire înaltă în loc de cinci mai mici pentru calitatea vieții”, a explicat primarul cele 40 de etaje propuse. Cum niciunul dintre specialiștii de la masa de ședințe nu a spus nimic (între timp arhitectul Racu a părăsit ședința, iar cel de-al treilea arhitect din afara sferei publice prezent, Nicolae Zamfir, a spus că turnul poate prelua funcțiunea de centru modern al orașului, având în vedere că acesta lipsește acum), a intervenit un participant la ședință, din sală, arătând că traficul din zonă va fi paralizat de viitorul turn.

„La 80.000 de spații de birouri, cât propuneți, înseamnă cel puțin 5000 de angajați când se vor ocupa clădirile. Toți vor veni cu mașinile. Spuneți că vor fi numai cei din Florești, dar ei pot veni de peste tot din Cluj.  În afară de vizitatorii și utilizatorii mall-ului”, s-a atras atenția.

Boc a ținut să spună că cei care vor lucra sau vor merge în mall-ul din viitorul turn vor ajunge la el cu trenul metropolitan, cu bicicleta sau pe centura metropolitană, unde traseul traversează terenul prins în acest PUZ. Iancu a spus că e aviz de trafic din 2018.

Nici arhitectul șef și nici primarul n-au fost impresionați de concursul de soluții propus pentru viitorul turn.

Cu toate cele trecute în revistă, primarul Boc a spus că în comisia operativă trebuie să meargă din nou proiectul pentru alte discuții privind dimensiunea urbană. Iancu i-a amintit că expiră certificatul și avizele și că, în condițiile acestea, trebuie să reia demersurile.

Arhitectul șef al orașului, Daniel Pop a întrebat dacă poate semna avizul în ciuda nelămuririlor privind situația juridică și i s-a răspus că „Da.

Așa a rămas. PUZ-ul pentru turn a primit avizul arhitectului orașului.

Boc a mai ținut să spună că proiectul va ajunge din nou în dezbatere publică încă cel puțin 45 de zile în așa fel încât cei mai mulți cetățeni să afle ce se dorește acolo, fiind vorba despre un proiect important.

Înainte să inte în Consiliul Local pentru votul de intrare în vigoare, Boc a mai spus că va avea lămurită dimensiunea juridică. USMAV a mai semnalat că există o situație juridică incertă și privind o altă parcelă (drumul) situată între terenul USMV și terenul proprietate al beneficiarului PUZ-ului.

Arhitetctul Sorin Scripcariu, cel care a făcut blocul de 25 de etaje de la intrarea în Cluj-Napoca, aproape de amplasamentul unde Iancu propune noul turn a mai sugerat comisiei că ar putea ca proiectul să nu consume CUT-ul celorlalte parcele și să i se permită beneficiarului să vină cu un CUT mai mare, de 3,6.

„Am avea parter plus 100”, a comentat arhitectul șef la orașului.

Iancu le-a replicat ferm că investitorul vrea să stea în limitele avizului de oportunitate dat de Primărie în 2018.

Adrian Iancu este membru în Comisia de Urbannism, însă a stat pe margine și nu a participat la lucrările ședinței. După ce și-a prezentat proiectul a și păăsit sala de ședințe.

PROIECTUL TURNULUI EXPLICAT DE ARHITECTUL IANCU

Citește și:

Propun concurs de soluții pentru viitorul turn cu 40 de etaje, cea mai înaltă clădire din România dorită în Cluj

Citiși și:

Cine e în spatele turnului de 40 de etaje care se întinde pe terenul statului

 

 

Un comentariu

Scrie un comentariu

author photo two

Luminiţa Silea

Este reporter la ActualdeCluj.ro din aprilie 2014. A lucrat la cotidianul Ziua de Cluj de la lansarea sa, în 2004, până în aprilie 2014. A absolvit Facultatea de Jurnalism a universității "Babeș-Bolyai" în 2004 şi are două diplome de master - în Administraţie Publică la aceeaşi universitate şi în Comunicare şi Relaţii Publice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) Bucureşti.