Închide

Tratamentul pentru Covid-19 în România a pornit din Cluj-Napoca. Doctorițele din spatele protocolului terapeutic național: „Ne-am temut să nu ajungem ca Italia, să fim nevoiți să alegem pe cine punem pe ventilație și pe cine nu”

ActualitateSănătateTop News by Catalin Suciu - iun. 04, 2020 0 26940

Protocolul național de tratament pentru Covid-19 în România a fost aprobat de Minsiterul Sănătății, iar propunerea -aflată în vigoare- vine de la medicii aflați în prima linie încă de la debutul epidemiei în România. (PROTOCOL)

La nivelul României există un protocol care vizează tratamentul celor infectați cu Sars-Cov-2. Protocolul prevede mai multe scheme de tratament, în funcție de gravitatea infecției cu Sars-Cov-2. Aceste scheme au fost puse la punct de medicii din Cluj și preluate apoi de toată țara. Am stat de vorbă cu doi dintre medicii aflați în prima linie la Spitalul de Boli Infecțioase, medici care s-au aflat și la originea protocolului terapeutic național.

Pe 26 martie, când România se afla în plină criză epidemiologică, Ministerul Sănătății, la recomandarea Centrului Național de Boli Transmisibile, a aprobat tratamentul Covid-19 la nivel unitar. Adică să fie preluat de toate spitalele Covid din România. E o listă cu medicamente recomandate în funcție de caz, de severitatea cazurilor. Protocolul a fost realizat de medicii din Cluj, de la Spitalul Clinic de Boli Infecțioase.

„Am studiat foarte mult, am învățat zi de zi, oră de oră, minut cu minut,  și am cercetat în fiecare zi tot ce se întâmpla în China încă din ianuarie, iar apoi în celelalte state. Și multe studii internaționale. Noi știam că vine epidemia la noi, nu am luat în considerare altceva. La începutul lunii februarie, când încă la noi nu existau cazuri, noi făceam teste și primeam pacienți suspecți de Covid-19”, spune pentru actualdecluj.ro doctorul Mihaela Lupșe, șefa secției de Infecțioase de la Spitalul Clinic de Boli Infecțioase din Cluj, principalul spital Covid din regiune.

Violeta Briciu, director medical, spune că: „nu suntem eroi, nu e o competiție între orașe sau regiuni aici. Noi am încercat doar să găsim cele mai bune soluții pentru pacienți. E o muncă comună la nivel de țară. Protocolul de tratament se bazează doar pe studii internaționale și pe ce s-a întâmplat până la momentul respectiv.

Spitalul Clinic de Boli Infecțioase Cluj-Napoca e principalul spital din Transilvania în ceea ce privește tratarea infecția cu Sars-Cov-2, care produce Covid-19. Epidemia a debutat oficial în România pe 26 februarie, cu un caz descoperit la un bărbat din județul Gorj. Pe 27 februarie, o zi mai târziu, a fost confirmat un prim caz și în Cluj-Napoca. Până atunci, spitalul de Boli Infecțioase mai testase zeci de pacienți considerați „suspecți”, cu pneumonii și simptome asociate coronavirusului.

„În ianuarie  am primit alertă, știam că există această problemă în China, cu o pneumonie dată de un nou coronavirus. Ne-am gândit ca intră în Europa. Când a început în Italia, eram deja avertizați și aveam protocoale stabilite. Le-am schimbat în fiecare zi. Cum apăreau informații noi în străinătate, cum le schimbam. Și de câte două ori le-am schimbat în fiecare zi. Noi tratam încă din ianuarie de la final, început de februarie, cu mult înainte de primul caz oficial din România, pacienții ca fiind suspecți de Covid-19. Am făcut screening la mai mulți pacienți suspecți care s-au întors din Asia în acea vreme. Nu e ca și cum știam că vine iarna și ne ia prin surprindere. Că ea vine mereu. Știam și noi că era o chestiune de timp. Pe 27 februarie, la o zi după cazul din Gorj, am avut și primul caz la Cluj.”

Violeta Briciu, director medical la Spitalul Clinic de Boli Infecțioase adaugă: „Au fost diverse etape. Perioade în care veneau pacienți de pe lista roșie, de pe lista galbenă și erau diverse provocări. Au fost apoi focare, izbucniri epidemice în județ. Uneori am fost nevoiți să chemăm noaptea personal de la domiciliu pentru a suplini linia de gardă. Spitalele suport au avut și ele un rol foarte important. De 2-3 ori pe săptămână noi îi transferam acolo pe acei pacienți stabili, fără simptome, pentru a avea mereu locuri libere, să nu rămânem cumva fără posibilitatea de internare. Unii erau nemulțumiți că sunt transferați, nu prea acceptau de la început, dar pe urmă înțelegeau fiindcă le-am spus că și alții trebuie să beneficieze de terapie specifică pentru a avea o evoluție bună.”

Despre protocolul național de tratament, doctorul Briciu spune că: „Pe 13  martie am trimis această propunere terapeutică către Comisia Națională de Boli Infecțioase, comisia a retrimis-o într-o variantă finală spre minister și a fost aprobată. Nu am vrut să ieșim în față niciodată, alta e menirea noastră. Protocolul terapeutic e bazat pe documente internaționale din Asia, din Vestul Europei, pe analiza literaturii de specialitate și pe studiile internaționale din domeniu. A fost o muncă comună, să știți. Am discutat și cu colegi din alte centre.”

De ce la unii pacienți vindecarea durează atât de mult? Sunt cazuri ale unor pacienți care au stat aproape 2 luni cu virusul în organism.

„Depinde de momentul diagnosticului, dar nu sunt stabilite clar aspectele care favoriezează durata mai lungă sau mai scurtă cu virusul. Cei asimptomatici, diagnosticați mai târziu, se pot vindeca mai repede, fiindcă în tot acest timp, până la diagnostic, au avut virusul, iar durata de eliminare se scurtează astfel. Depinde de momentul în care se află diagnosticul. Schema terapeutică nu s-a modificat, ci se individualizează în funcție de severitatea bolii, de bolile asociate. Discutăm de antivirale, antiinflamator, imunomodulator și anticoagulant pentru formele cu criterii de severitate. În linii mari s-au păstrat acele recomandări, cu antiviralele din infecția HIV, fiindcă nu există antiviral specific Sars-Cov-2, dar sunt care acționează pe diverse etape de multiplicare. Se mai dă hidroxiclorochină și în fazele severe se face și tratament cu plasmă. În medie, acum, durata de vindecare este de 18 zile, a mai scăzut„, spune doctorul Violeta Briciu.

Care a fost cea mai mare temere în toată perioadă? Răspunde doctorul Mihaela Lupșe.

„A fost un moment de cumpănă la început și ne temeam să nu repetăm ce s-a întâmplat în Italia, să fim nevoiți să alegem pe cine punem pe ventilație și pe cine nu. Ne-a fost teamă că nu ne vor ajunge secțiile de terapie intensivă din Cluj. Din acest motiv am și recomandat ca Spitalul Polaris să fie transformat în spital Covid pentru terapie intensivă. Era o soluție de avarie, în cazul în care am fi fost depășiți de numărul de îmbolnăviri. Asta a fost cea mai mare temere a noastră, să ajungem să alegem. Asta nu se poate. Suntem și noi oameni.”

Ce înseamnă Terapie Intensivă pentru cei cu Covid-19?, fiindcă lumea intră în panică atunci când aude de ATI în contextul Covid?, am mai întrebat-o pe doctorița Mihaela Lupșe.

„Da, acolo ajung formele mai severe, dar asta nu însemană că mori odată ce-ai ajuns la Anestezie și Terapie Intensivă, e foarte bine de știut asta. Până acum, de exemplu, noi am avut o rată de supraviețuire de 78% la pacienții care au ajuns pe ATI, destul de ridicată având în vedere situația de față. Oamenii se recuperează.

Spitalul Clinic de Boli Infecțioase tratează exclusiv pacienți cu Covid-19,  iar situația va rămâne neschimbată, cel puțin în următoarele luni. Violeta Briciu, director medical SCBI, spune că: „Va trebui să ne obișnuim cu el, câtă vreme nu există un vaccin. Va trebui să mergem în paralel cumva. Să nu vă imaginați că oamenii nu mai fac gripă, pneumonie sau alte boli. Un nou val? Dacă ne raportăm la gripa din 2009-2010, știm că s-a extins pe două sezoane, așa că ne putem aștepta și acum. Rămânem cu virusul și probabil că vor mai apărea cazuri. Trebuie să fim atenți. Momentan rămânem la această formulă, așa am convenit. Oricum, n-a rămas nici un alt pacient pe dinanafară, ci au fost trimiși către unitățile de primire ale urgențelor, de unde au ajuns în celelalte spitale. Momentam se merge pe redistribuirea patologiilor infecțioase non-covid până când situația ne va permite să ne reluăm activitatea în paralel. A fost și este o perioadă complicată. Am avut colegi care au locuit în toată această perioadă prin garsoniere, în hoteluri, în gazdă, oameni care și-au trimis copiii de acasă câte trei săptămâni. Am încercat și încercăm să protejăm pe toată lumea”.

La normalitate nu știu când vom putea reveni. Trebuie să redefinim normalitatea, eventual, să lucrăm în paralel cu virusul”, crede doctorița Lupșe, care conduce și catedra de Boli Infecțioase de la Universitatea de Medicină și Farmacie Iuliu Hațieganu. Completează:

„Trebuie păstrată în continuare distanța între oameni, fiindcă dacă stăm nas în nas, putem avea o surpriză. Chiar dacă sursele de infecție sunt mai puține, nu înseamnă că nu mai sunt riscuri, nu ne putem baza pe asta. Riscul este cu noi. Dacă ne distanțăm și suntem atenți, reducem riscul și protejăm persoanele vulnerabile. Asta e principala lecție învățată și pe care nu treuie să o uităm.

Potrivit raportării oficiale din 3 iunie, în România au fost diagnosticați 19.669 de oameni cu Covid-19, iar 13.800 s-au vindecat și s-au externat. 1296 de pacienți au murit.

În Cluj-Napoca sunt internați în acest moment 61 de pacienți depistați cu Covid-19.

Foto principal: Doctorița Mihaela Lupșe (stânga) și Violeta Briciu (dreapta)

Protocolul terapeutic național elaborat de medicii din Cluj.

Citiți și:

Cinci medici specialiști din Cluj vorbesc despre victimele neștiute ale pandemiei

 

 

 

 

  • author photo two

    Catalin Suciu

    Este reporter pentru site-ul actualdecluj.ro, din aprilie 2014. Anterior a lucrat la cotidianul Ziua de Cluj din august 2011. A mai lucrat la cotidianul Monitorul de Cluj între octombrie 2006 și mai 2010, şi la agenţia de presă NewsIn în perioada martie 2007 – februarie 2009. Este absolvent al Facultății de Jurnalism din cadrul Universităţii „Babeș- Bolyai”.

    Nici un comentariu

    Scrie un comentariu