Tradiții din satul clujean de ”Sfânta Parascheva”: ce însemna ”încărunțirea câmpurilor”
Actualitate by Actual de Cluj - oct. 14, 2025 0 91
”Sfânta Parascheva” e celebrată anual în mijlocul toamnei, în 14 octombrie, etnologii din Cluj explică ce înseamnă ”încărunțirea câmpurilor”, care anunță ”îmbătrânirea timpului”.
În calendarul popular, Sfânta Parascheva sau Sfânta Vineri este celebrată în miez de toamnă, pe 14 octombrie, când are loc desfrunzirea pădurii și „încărunțirea” câmpurilor de brumele care anunță „îmbătrânirea timpului” și încheierea ciclului calendaristic, după cum arată Centrul Tradiții Clujene.
În tradițiile populare românești este considerată și ziua morților, când țăranii dădeau de pomană din roadele pământului – colaci și fructe copiilor – și celor săraci, ”de sufletul morților”. Totodată, în această zi se impuneau unele restricții: „să nu muncești la câmp și să nu chinuiești bobul de grâu, care are chipul lui Hristos”, adică să nu macini boabele; „să nu chinuiești cânepa”, melițând-o, pieptănând-o cu pieptenele cu colți de fier, să n-o torci cu fusul ascuțit, „să n-o bați cu brâglele în războiul de țesut”; să nu pui unelte ascuțite pe masă, să nu speli haine, să nu fierbi leșie, să nu se facă foc în cuptor și să nu se coacă pâine, după cum arată etnologii.
Totodată, ciobanii puteau afla în dimineața acestei zile cum va fi iarna. ”Se uitau cum au dormit oile în staul. Dacă s-au adunat unele lângă altele, era semn de iarnă grea, iar dacă s-au culcat răzlețe, însemna că iarna va fi blândă”, spun aceștia.
În această zi, spun oamenii satului, „se alegeau turmele și se lăsau berbecii printre oi”, potrivit etnologului Maria Bocșe, în volumul ”Obiceiuri tradiționale românești din Transilvania – Sărbători, credințe, rituri, mituri”.
În imagine o turmă de oi în satul clujean Orman, sursa Centrul Tradiții Clujene
