Top: Cei mai puternici proiectanți, în cifre. Cum stă Clujul pe harta națională.
EconomieTop News by Kristina Reştea - dec. 09, 2015 0 5365
Nouă nume. Atâtea are Clujul între cele mai importante companii din domeniul proiectării, la nivel național, ținând cont de un indicator: cifra de afaceri realizată din activități de proiectare în anul anterior – 2014. Clasamentul „100 Firme de Top în Proiectare de Construcții”, ediția 2015, tocmai a fost publicat de compania de consultanță IBC Focus, iar Actualdecluj.ro vă arată unde se situează piața Clujului pe harta mare. Șase dintre companiile clujene au declarat că veniturile au fost generate integral din activități de proiectare. Cea mai bine clasată firmă din top cu sediu în Cluj a încheiat anul 2014 cu o cifră de afaceri de 13,18 milioane de lei și se află pe poziția 16 în clasamentul general. Compania care conduce topul național, Metroul SA, a încheiat anul precedent cu o cifră de afaceri de 51,38 milioane de lei.
Piaţa din Capitală, care concentrează mare parte din investiţiile din țară, dă şi cei mai mulţi proiectanţi de top. În topul de 2015, 66 dintre companiile analizate au sediul în Capitală. Clujul este al doilea cel mai bine reprezentat judeţ în clasament, însă se află la mare distanță, ca cifre, față de București. În clasamentul de 2015, realizat pe baza cifrelor din anul 2014, Clujul dă 9 companii pe trepte de top 100. Erau 8 companii cu sediu în Cluj în 2012, apoi 7 în 2013 şi 2014. Pe următoarele locuri la ediția de 2015 se află judeţele Iaşi, cu 4 companii, Ilfov cu 3, Timiş cu 3, Bacău şi Argeş, cu câte două companii. Alte 10 judeţe îi dau, laolaltă, pe ceilalţi 11 jucători de top.
Cum arată piața de Cluj în „piața mare”? I-am întrebat pe responsabilii de clasament. „Piața clujeană de proiectare și arhitectură prezintă o particularitate pe care nu găsim atât de ușor în celelalte orașe mari ale României, ceea ce o și deosebește de acesta. Orașul nostru s-a remarcat în ultima perioadă prin numărul mare de investiții private, în special în spații de birouri și ansambluri rezidențiale, pe alocuri depășind și capitala, fapt ce a determinat o concurență foarte benefică și în rândul proiectanților și arhitecților. Aceștia s-au autodepășit și au creat proiecte unice. Au căutat să proiecteze clădiri mai bune, mai eficiente energetic și sustenabile. Vedem proiecte “semnatură” cu un impact arhitectural deosebit, iar implicarea arhitecților locali și în dezvoltarea orașului ar împleti proiectele private cu cele publice într-un adevărat Smart-City”, spune Victor Ignat, reprezentant al IBC Focus.
D P Consult este prima companie cu sediu în Cluj întâlnită în Top 100 Proiectanți și se se situează pe locul 16. Compania oferă inclusiv servicii de consultanță, cercetare și proiectare de drumuri, poduri și lucrări de inginerie civilă. Aceasta a realizat în 2014 o cifră de afaceri de 13,2 milioane de lei, dar numai aproximativ 80% a venit din proiectare. Cu 30 de angajați anul trecut, compania a reușit să realizeze un profit de aproape 8 milioane de lei. Cu un an înainte, compania avea indicatori mult sub cei din 2014: o cifră de afaceri de numai 3,9 milioane de lei și un profit de 11.558 de lei, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor.
Pe trei locuri mai jos, pe poziția 19 în topul național, se află Lupp Projekt Transilvania, care a realizat în 2014 o cifră de afaceri de 8,89 milioane și un profit de 10.167 de lei, cu 8 angajați. Anul anterior, compania a fost mult mai activă în cifre: a avut în 2013 cifră de afaceri 12,2 milioane de lei și profit de 93.602 de lei.
Aedificium Projektentwicklung se află pe locul 25 între firmele din țară, avea în 2014 o cifră de afaceri 36,8 milioane de lei, din care doar 7,37 a fost generată din activități de proiectare (20% din total). Profitul firmei era anul trecut de aproape 450.000 de lei, iar numărul de salariați – 50, Aedificium fiind astfel compania cu cei mai mulți angajați dintre societățile clujene prezente în topul național. Anul anterior compania avea afaceri de 3,8 milioane de lei și un profit de 657.824 de lei.
Plan 31 Ro se află pe locul 42 în clasament, cu o cifră de afaceri de 4,7 milioane de lei, profit de 708.681 lei și 28 de salariați în 2014. Cu un an înainte, Plan 31 Ro avea o cifră de afaceri la un nivel similar: 4,6 milioane de lei, dar un profit mult mai mare: 1,6 milioane de lei.
Arhimar Serv se plasează tot în prima jumătate a topului național al celor mai importanți jucători din piața de proiectare, pe locul 45. Biroul avea în 2014 afaceri de 4,9 milioane de lei (din care 90% din activități de proiectare) și un profit de 861.832 de lei, cu 30 de angajați. Cu un an înainte, firma avea 4 milioane de lei cifră de afaceri și profit de 533.170 de lei. Menționăm că societatea are sediul înregistrat în Baia Mare, dar biroul se află la Cluj și activitatea este condusă tot de aici.
Aqua Prociv Proiect se află pe locul 68 în clasament, cu 3,37 milioane de lei cifră de afaceri, profit de 605.449 și 29 de salariați. În 2013, societatea a realizat o cifră de afaceri de 2,8 milioane de lei și un profit de 112.612, având 33 de salariați.
Eurodrum Com se află pe locul 71 în topul din acest an a IBC Focus, marcând în 2014 cifra de afaceri de 3,2 milioane de lei și un profit de 18.239 de lei, cu 7 salariați. Cu un an înainte, societatea realiza 2,97 milioane de lei cifră de afaceri și un profit ușor mai mare, de 19.518 de lei.
Trans Form se plasează pe locul 85 în clasamentul național, cu 2,56 milioane de lei cifră de afaceri, profit de 238.612 de lei și 12 salariați. Cu un an înainte, biroul clujean avea afaceri de două ori mai mari: 5,3 milioane de lei și un profit de 733.867 de lei.
Dico și Țigănaș Birou de Proiectare este ultima companie cu sediu în Cluj care figurează în clasamentul național și se plasează imediat după Trans Form, pe locul 86. Societatea avea anul trecut 42 de salariați, fiind după acest indicator unul dintre cele mai mari birouri de proiectare clujene. Societatea a realizat în 2014 o cifră de afaceri de 2,5 milioane de lei, dar și o pierdere 1,29 milioane de lei. Societatea avea 3,5 milioane de lei cifră de afaceri anul anterior și o pierdere de 543.331 de lei, conform datelor publicate de Ministerul Finanțelor.
Vedere de la arhitecți, pentru piața de 2015-2016
„2015 e un an mediu, aș zice – nici mai rău, nici mai bun ca precedentul. Nu e criză în piață, dar nici nu e boom, suntem foarte departe de ce se întâmpla prin 2006, 2007. Din punct de vedere financiar lucrurile sunt mai ok decât anul dinainte, dar cu greutățile de rigoare. E mai mult discernământ acum, și de la arhitecți, și de la beneficiari”, susține arhitectul Claudiu Botea, de la Arhimar.
„A fost un an destul de greu. E mai mult de lucru, mai multă agitație, au apărut mai multe companii mari care și-au reluat expansiunea. A crescut agitația în piață, s-au solicitat mai multe oferte. Asta nu înseamnă neaparat că toate se concretizează, dar arată o direcție, lumea se uită în „vitrină””, sintetizează pentru Actualdecluj.ro arhitectul Vlad Negru, de la Trans Form. „Dar, după cum zicea recent un prieten: să nu confundăm mișcarea cu acțiunea”, completează arhitectul.
„Pentru Dico și Țigănaș 2015 a fost și continuă să fie infernal. Întâmplarea a făcut să se semneze cîteva contracte și să se fixeze obiective de începere a unor șantiere în toamna aceasta, ceea ce ne-a făcut să avem o vară foarte plină, tocmai când oamenii se recuperează în general. Asta e viața arhitecților și a inginerilor când îi lovește norocul de a avea de lucru. În plus, în construcții se petrec modificări masive ale cadrului legislativ, de data aceasta mai ales de disperare că iar vom rata absorbția de fonduri europene din următoarea etapă și că birocrația trebuie schimbată. Asta complică în permanență lucrurile, dar sper ca de data aceasta să fie mai spre bine…”, arată Șerban Țigănaș, în ediția de 2015 a Top 100 Proiectanți. Și 2016? „Noi facem proiecte. Dacă reușim putem spune că afacerea a fost bună, în consecință. Afaceri adevărate fac alții. Cred că 2016 va fi mai bine. Ne întărim echipa, învățăm în permanență de la colaboratorii noștri, ne angajăm să lucrăm tot mai bine. Asta se întoarce într-o lume normală. Dacă prindem straturile normale din lumea românească nu avem probleme. Dar asta ține foarte mult de ceilalți, de care depindem”, subliniază Țigănaș.