Nu mai e o știre faptul că avem un fotbal falimentar. Investitorii sunt trimiși în sejururi prin pușcăriile țării sau sunt în block-start, gata-gata să se răcorească, iar cluburile ajung, iată, să dispară. Farul, Petrolul și Rapidul au intrat în faliment, altele se alfă în insolvență, altele sunt amenințate cu falimentul. Ani la rând, cluburile au fost secătuite de aceste căpușe (Dosarul Transferurilor de exemplu), însă nivelul a ajuns atât de jos și cu complictiatea unor antrenori. Involuntară, desigur. Pentru că, în ultimii zece ani Liga 1 le-a refuzat fotbalul unor fotbaliști de clasă. Vom vedea în cele ce urmează.

La acest capitol, Rapidul e campioană, iar Viorel Hizo maestru emerit. Într-unul dintre multele sale mandate în Giulești, experimentatul antrenor i-a avut în probe pe Obi Mikel și Taye Taiwo, doi nigerieni de perspectivă care jucau la vremea respectivă în campionatul natal, la Plateau United, respectiv Lobi Stars. Noroc că cei doi nu s-au descurajat, iar în scurt timp carierele sale au început să conteze. Obi Mikel a semnat cu o echipă din Norvegia, FK Lyn, iar de aici l-a cumpărat Chelsea cu 20 de milioane de euro. Taiwo s-a dus la Olympique Marseille, iar ulterior a ajuns la Milan.

Hizo a considerat că Obi Mikel nu se poate adapta climei din România foto:mirror.co.uk

Tot Rapidul, de această dată prin Mircea Rednic, l-a avut în curte pe Aleksandar Kolarov, un fundaș de la OFK Belgrad. 700.000 de euro i-ar fi costat pe rapidiști, dar în locul său a fost ales Vladimir Bozovic, pe 500.000 de euro. Ei bine, Kolarov n-a mai ajuns în România și a fost cumpărat de Lazio cu aceeași sumă, iar apoi s-a transferat la Manchester City pentru 22 de milioane de euro.
La capitolul jucători de atac, Rapidul s-ar fi putut mândri cu Seydou Doumbia. În 2008, atacantul ivorian evolua la Kashima Reysol, în Japonia și-a fost propus Rapidului antrenat de același Mircea Rednic. 150.000 de euro ar fi costat. Ulterior a fost achiziționat de Young Boys Berna din Elveția, după care s-a transferat la CSKA Moscova, pe 11 milioane de euro. Acum joacă la Newcastle în Anglia, dar e bine de menționat că a evoluat și pentru AS Roma.

„Du-te, bă, la baschet”

Mergem mai spre vestul țării, la Timișoara. Toni Doboș conduce Poli, fosta Fulgerul Bragadiru. Un vârf cu statură, de la Backa Topola (Serbia), vine să dea probe. Numele său? Nikola Zigic. Atacantul stă cinci zile la Timișoara, se accidentează, iar Doboș îl trimite să joace baschet. Sârbul semnează cu Steaua Roșie Belgrad, joacă patru ani la fosta câștigătoare a Cupei Campionilor, apoi e vândut la Santander, în Spania, pentru 5 milioane de euro. Ulterior, Valencia plătește 14 milioane pe el.

Tot la Poli este propus în 2006 un mijlocaș pe nume Zoran Tosic, în virtutea bunelor relații dintre Timișoara și Serbia. Tosic e refuzat, iar patronul Marian Iancu are o intervenție revelatoare după o vreme: „El nu știa decât să bată lovituri libere”. Tosic a semnat imediat cu Partizan, iar peste un sezon Manchester United a plătit 7 milioane de euro pentru el. Acum evoluează în Rusia, la CSKA Moscova. Marian Iancu e în pușcărie.

Nici Steaua n-a făcut cele mai fericite alegeri. În sezonul fantastic 2006, bucureștenii au jucat în semifinala Cupei UEFA și-au pierdut calificarea în ultimul act grație portarului Carlos, dacă vă mai amintiți de el. Excentric, inconstant, slab. În locul său fusese propus înainte portughezul Hilario. MM l-a ales pe Carlos, iar Hilario, norocosul, a semnat cu Chelsea.

Cine-i ș-ăsta?

În nord-est, câțiva ani mai târziu. Suntem în 2009, iar lui Porumboiu îi este propus un mijlocaș de 19 ani din Uruguay, Gaston Ramirez. Costă doar 200.000 de euro, dar Porumboiu are fler: „Lăsați-mă cu Penarolul vostru” (Penarol Montevideo este echipa la care juca Ramirez). N-a mai ajuns jucătorul să guste din mămăliguța moldovenească dar, în schimb, s-a transferat la Bologna pentru 5 milioane de euro, iar de aici, Gaston Ramirez s-a dus să joace în Premier League la Southampton în schimbul a 14 milioane de euro.

CFR Cluj l-a vrut la un moment dat, în momentele sale de glorie, pe Radamel Falcao, pe-atunci fotbalist la River Plate. A făcut o ofertă de 2 milioane de euro pentru el, dar i-a fost refuzată, iar negocierile n-au mai continuat. Ulterior, Falcao a fost propus Stelei pentru 5 milioane de euro, propunere trecută la capitolul „indecențe”.
Steaua, prin Victor Pițurcă, l-a trimis la plimbare și pe Marko Pantelic, în 2002. Liber de contract, viitorul internațional sârb a fost propus formației din Ghencea, dar Piți nici n-a vrut să audă de el. Pantelic a mai rămas pentru câteva zile la București și-a mers să semneze cu FC Național, echipă antrenată atunci de Cosmin Olăroriu. Bineînțeles că transferul a căzut din motive neștiute de nimeni.

Este foarte probabil ca lista aceasta să fie mult mai lungă. Acestea sunt doar cazurile care au „răsuflat” în ultimii ani… Dar să nu disperăm, astăzi ne putem bucura de Essombei, Gnoherei, Golubovici sau Wellingtoni.

CITIȚI ȘI: ANALIZĂ Mai vrei să te faci fotbalist? Realitatea tristă a sportivilor din zilele noastre

Fotbalul românesc a existat și înaintea lui Sînmărtean. Unde-au dispărut “mingicarii” Diviziei A?

Nici un comentariu

Catalin Suciu

Este reporter pentru site-ul actualdecluj.ro, din aprilie 2014. Anterior a lucrat la cotidianul Ziua de Cluj din august 2011. A mai lucrat la cotidianul Monitorul de Cluj între octombrie 2006 și mai 2010, şi la agenţia de presă NewsIn în perioada martie 2007 – februarie 2009. Este absolvent al Facultății de Jurnalism din cadrul Universităţii „Babeș- Bolyai”.