Think tank economic din Cluj: cum s-a schimbat economia României după Revoluție, în 30 de ani: numărul angajaților din industrie scade cu 1,1 milioane, trendul e ”îngrijorător”, acuză un ”declin industrial”

Economie by Actual de Cluj - aug. 12, 2025 0 176

Economiștii de la think tank-ul Romanian Economic Monitor, de la universitatea ”Babeș-Bolyai”, arată că, în ultimii 30 de ani, economia României a trecut prin schimbări macro-structurale semnificative: importanța sectorului de servicii a crescut, pe când ponderea sectorului industrial în economie s-a micșorat. Astfel, numărul angajaților în industria din România a scăzut cu aproximativ 1,1 milioane de persoane între 1995 și 2025, de la 2,4 milioane la 1,3 milioane. Comparativ cu alte țări din regiune, trendul din România devine și mai îngrijorător: în Ungaria și Cehia, numărul angajaților din sectorul industrial a rămas aproape constant în perioada respectivă, iar în Polonia acesta a crescut cu 200.000.

Romanian Economic Monitor este un proiect de cercetare al Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor din cadrul universității ”Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, cu șase cercetători.

Începând cu anul 2000, se observă un declin aproape constant în unele industrii, precum cea de confecții, unde numărul angajaților a scăzut cu 200.000. În industria auto, numărul angajaților a crescut până în 2018, după care a scăzut cu 60.000 până în prezent. Sunt și industrii care, începând cu anul 2000, au înregistrat o creștere a numărului de angajați: de exemplu, numărul angajaților din industria alimentară a crescut de la aproximativ 160.000 la 180.000, în prezent.

Tranziția dintr-o economie industrială într-o economie bazată predominant pe servicii este un fenomen bine cunoscut în economiile avansate, precum Statele Unite sau în țările din Europa de Vest, iar motivele principale sunt atât schimbările în structura cererii și ofertei domestice, cât și schimbările în structura comerțului internațional. În general, susțin cercetătorii RoEM, ponderea relativă a industriei în economie scade odată cu creșterea nivelului dezvoltării economice, măsurat în PIB pe cap de locuitor, chiar dacă există câteva excepții. Un exemplu pentru tendința generală este industria prelucrătoare din SUA, unde numărul angajaților a scăzut cu aproximativ 5 milioane, între 1995 și 2023, concomitent cu o dezvoltarea economică puternică. În Franța și Germania, această creștere a fost de aproximativ 800.000 și 700.000 de persoane. În aceeași perioadă, ponderea industriei prelucrătoare în numărul total de angajați din China – o țară cu un nivel mai scăzut al dezvoltării economice la începutul perioadei – a crescut de la 23% la 32%. ~Chiar dacă numărul de angajați în industria României a avut o scădere accentuată similară cu țările dezvoltate, volumul producției a crescut dinamic până în anul 2017. Astfel, nu putem vorbi despre o dezindustrializare generală în economia României până în anul respectiv. Explicația aceste tendințe aparent paradoxale este clar creșterea productivității muncii în acest sector”, spune Balazs Marko.

Cauzele declinului industrial al României, așa cum le explică cercetătorii RoEM:

Există numeroase explicații pentru schimbările macro-structurale legate de industria din România, dar echipa de economiști RoEM consideră că patru dintre acestea sunt foarte importante:

1. După revoluția din 1989, industria prelucrătoare a trecut printr-un proces de eficientizare și o îmbunătățire semnificativă a productivității forței de muncă. Astfel, numărul angajaților a scăzut, iar producția a crescut semnificativ. Mai precis, producția reală a crescut în medie cu 4% pe an între 2000 și 2018, în timp ce numărul angajaților a scăzut cu aproape 500.000. Acest proces de eficientizare a fost necesar în urma moștenirii regimului comunist care a operat firme industriale mari și neproductive, care trebuiau restructurate pentru a supraviețui într-o piață liber-competitivă.

2. Salariile reale din România au crescut în general mai rapid decât productivitatea muncii, ceea ce a redus competitivitatea industriei românești pe piețele internaționale (în special în sectoarele bazate preponderent pe munca resursei umane, precum industria textilă și de confecții). Creșterea prețului energiei după invadarea Ucrainei de către Rusia a contribuit, de asemenea, la majorarea costurilor industriale în Europa și în România. Astfel, industria autohtonă a fost pusă sub o presiune serioasă de competiția internațională. Spre exemplu, importurile de produse textile din afara UE (precum țările asiatice) au crescut de la 400 de milioane de euro în 2002, la 860 de milioane de euro, în 2025. Costurile relativ ridicate și productivitatea relativ scăzută ale unor industrii din România a redus competitivitatea produselor lor atât pe piețele internaționale, cât și pe piețele domestice.

3. Odată cu pregătirea integrării în UE, industria României a devenit o parte din ce în ce mai integrată a lanțurilor de aprovizionare europene, devenind astfel dependentă de performanța industriilor exportatoare din vestul Europei. Stagnarea economică a țărilor din Vest, precum Germania, a redus oportunitățile de expansiune ale unor industrii, precum industria autovehiculelor sau fabricarea de echipamente și mașini. Observăm o stagnare a exporturilor din aceste industrii spre Germania, respectiv o scădere a numărului de angajați în România după 2017, de când economia Germaniei a început să stagneze. Războiul tarifar lansat de administrația Trump în 2018 este unul dintre motivele principale ale cererii slabe pentru produsele exportate de România – în parte în mod direct, prin reducerea cererii SUA pentru produsele din România, dar, mai ales indirect, prin slăbirea economiei partenerilor comerciali majori ai României din Europa de Vest. Măsurile similare curente ale administrație americane generează, de asemenea, efecte similare.

4. Colapsul cererii globale după pandemia COVID-19, precum și blocajele lanțurilor de aprovizionare globale au contribuit și ele la scăderea cererii domestice și internaționale pentru bunurile din industria României.

Nici un comentariu