”Țeparul Clujului”, condamnat definitiv la 4 ani de închisoare cu executare, un milion de lei s-au evaporat. Judecătorul de apel: ”pedeapsa aplicată este mult prea blândă”
Actualitate by Actual de Cluj - dec. 05, 2025 0 349
Verdict definitiv pentru ”Țeparul Clujului”, care a păcălit victime cu sume substanțiale iar acestea au ajuns atât de disperate încât au împânzit orașul cu afișe. Ieri Curtea de Apel Cluj a dat verdictul final, 4 ani de închisoare cu executare. Inițial acesta fusese condamnat definitiv chiar la Curtea de Apel Cluj, în urmă cu un an, la opt ani de închisoare cu executare, dar Mornea a atacat decizia la Înalta Curte de Casație și Justiție. Soluția de ieri e cea a instanței de fond, 4 ani de închisoare, deși în apel instanța a dispus dublarea pedepsei (aici detalii).
Curtea de Apel a tratat ieri apelul înaintat la sentința instanței de fond de către inculpat și o persoană vătămată, inculpatul cerând eliminarea uneia dintre infracțiuni în contextul în care s-a împăcat cu victima, cerere însușită ieri de instanță.
Inculpatul a fost trimis în judecată și condamnat în primă instanță pentru înșelăciune în formă continuată, potrivit art. 244 și 35 Cod penal. Acesta a indus mai multe persoane în eroare, obținând de la ele sume importante de bani prin promisiuni false legate de afaceri cu telefoane, laptopuri sau terenuri, fără intenția de a le onora. Concret, în perioada mai–iulie 2022, sub pretextul cumpărării și revânzării de telefoane sau componente la prețuri avantajoase, inculpatul a cerut și primit de la mai multe persoane sume între 1.200 lire sau euro și 150.000 lei, promițând profit sau livrarea produselor. În realitate, banii au fost folosiți pentru achitarea unor datorii sau investiții în criptomonede, iar produsele nu au fost livrate.
Totodată, în perioada ianuarie 2021–aprilie 2022, a indus în eroare o persoană care a cumpărat două terenuri de 557 mp fiecare, achitând 189.050 lei, fără ca acestea să-i fie predate. În aceeași perioadă, a împrumutat 20.000 lei de la aceeași persoană, pe care nu i-a restituit. În toate cazurile, inculpatul a folosit pretexte de afaceri sau oferte aparent serioase pentru a convinge victimele să-i înmâneze bani, având de la început intenția de a provoca un prejudiciu patrimonial, fără a avea intenția de a restitui banii, după cum au arătat anchetatorii iar instanța și-a însușit argumentația.
”Nu avem niciun dubiu în ceea ce priveşte întrunirea elementelor de tipicitate ale infracţiunii de înşelăciune în privinţa tuturor actelor materiale descrise de instanţa de fond”, a apreciat Curtea de Apel Cluj în motivarea deciziei, consultată exclusiv de actualdecluj.ro. ”Este cât se poate de evident că inculpatul a avut nevoie de bani, fie pentru a plăti datorii anterioare, fie pentru a investi în piaţa criptomonedelor, creând un fel de schemă piramidală (…) în care datoriile faţă de anumite persoane (care nu participau în prezentul proces penal) erau plătite din sumele de bani primite sub diverse pretexte de la alte persoane (participante în proces), concomitent cu plasarea unor sume de bani strict în interes propriu în afaceri cu criptomonede. Inclusiv inculpatul recunoaşte că acesta este mecanismul prin care a luat bani dintr-o parte pentru a-i plasa în altă parte”.
”Că atare activitate constituie infracţiune rezultă din împrejurarea că niciodată nu a intenţionat să realizeze ceea ce a promis, respectiv să cumpere telefoane, echipamente IT, să restituie împrumuturile, etc”, a continuat instanța. ”Dacă ar fi dorit să o facă ar fi făcut-o căci este greu de crezut că aproape un milion de lei a dispărut pur și simplu ca într-o „gaură neagră”. De altfel, în convorbirea cu cumnatul său – persoana vătămată (…) inculpatul menţionează că are peste 1 milion de lei „puşi unde sunt puşi” pe care nu vrea să-i dea persoanelor vătămate pentru că nu vrea”.
În opinia instanţei de apel, inculpatul a adoptat o singură rezoluţie infracţională, aceea de a obţine sume mari de bani prin inducerea în eroare a prietenilor și cunoscuţilor săi, în vederea plăţii altor datorii și a investiţiei în criptomonede. ”Că în discursurile sale faţă de persoanele vătămate era vorba de bani pentru achiziţionarea de telefoane mobile sau componente IT ori de împrumuturi acordate pentru achiziţionarea unor astfel de echipamente nu are nicio relevanţă, ceea ce conta pentru inculpat era doar obţinerea banilor folosindu-se de încrederea, naivitatea ori lăcomia celor interpelaţi sau care au apelat la el pentru cumpărarea unui telefon”.
Judecătorul care a analizat apelul ieri s-a simțit obligat să precizeze că inculpatul trebuia pedepsit maxim, cu cinci ani de închisoare și un spor de alți trei ani, fapt care se întâmplase inițial, dar nu are ce face, căci procurorul nu a atacat decizia cu apel iar legea nu permite înrăutățirea pedepsei date inculpatului în această situație, conform principiului penal ”non reformatio in pejus”: ”În ceea ce priveşte individualizarea pedepsei aplicate inculpatului, prima instanţă a avut în vedere gravitatea faptei și periculozitatea infractorului, pe care le-a evaluat prin prisma criteriilor prevăzute de art. 74 din Codul penal. Cu toate acestea, considerăm că pedeapsa aplicată este mult prea blândă raportat la numărul mare de fapte și persoane vătămate, lipsa de scrupule a inculpatului și la consecinţele faptelor acestuia, respectiv imensitatea prejudiciului produs de aproape 1 milion de lei, care nu a fost recuperat decât într-o foarte mică măsură, inculpatul neavând iniţial nici cea mai mică intenţie de a restitui părţilor civile banii pe care i-a primit de la acestea. Considerăm că ar fi trebuit aplicată pedeapsa maximă de 5 ani închisoare, care ar fi trebuit majorată cu până la 3 ani în conformitate cu dispoziţiile art. 36 alin. 1 din Codul penal pentru a discuta de o pedeapsă proporţională cu gravitatea faptelor și periculozitatea acestui inculpat, lipsit totalmente de empatie faţă de persoanele vătămate pe care le-a indus în eroare și păgubit.
în lipsa apelului procurorului și a situaţiei rejudecării apelului ca urmare a admiterii recursului în casaţie declarat doar de inculpat, căruia nu i se poate înrăutăţi situaţia în rejudecare după admiterea propriei și unicei căi extraordinare de atac, acest lucru nu este posibil”.
Mai exact, împotriva deciziei inițiale a Curții de Apel inculpatul a declarat recurs în casaţie, soluționat în februarie favorabil. Înalta Curte a casat, în parte, numai sub aspectul acţiunii penale, decizia atacată şi a trimis cauza spre rejudecarea apelurilor formulate de inculpat şi de una dintre părțile civile la aceeași instanță, Curtea de Apel Cluj.
Solutia pe scurt dată ieri, definitiv:
În temeiul art. 421 alin. 1 pct. 2 lit. a din Codul de procedură penală admite apelurile declarate de inculpatul M.V.V. și partea civilă T.C. împotriva sentinţei penale nr. 683/2024 din data de 8 mai 2024 a Judecătoriei Cluj-Napoca pe care o desfiinţează exclusiv sub aspectul conţinutului infracţiunii de înşelăciune în formă continuată prev. de art. 244 alin. 1 și 2 din Codul penal, cu aplic. art. 35 alin. 1 din Codul penal, respectiv al numărului de acte materiale şi, rejudecând în aceste limite:
Constată că pentru actul material comis în dauna persoanei vătămate R.A.C. între inculpat și persoana vătămată a intervenit împăcarea, astfel că exclude acest act din conţinutul infracţiunii continuate.
Menţine pedeapsa principală de 4 ani închisoare aplicată inculpatului pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune prev. de art. 244 alin. 1 și 2 din Codul penal cu aplic. art. 35 alin. 1 din Codul penal (20 acte materiale).
Constată că prin încheierea penală nr. 448/2025 din data de 16.09.2025 s-a dispus ridicarea măsurii sechestrului asigurător, instituit la data de 29.09.2022 prin ordonanţa nr. 4553/P/2022 a procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca şi pusă în executare de organele de cercetare penală conform procesului verbal din data de 07.10.2022, de pe imobilele: – teren neîmprejmuit în suprafaţă de 550 mp înscris în CF – teren neîmprejmuit în suprafaţă de 45 mp înscris în CF; respectiv că prin aceeaşi încheiere s-a constatat subzistenţa temeiurilor care au determinat luarea, prin aceeaşi ordonanţă şi acelaşi proces verbal a măsurii sechestrului asigurător, şi menţinerea prin sentinţa penală nr. 683/2024 a Judecătoriei Cluj-Napoca, asupra cotei de 554/1972 mp din imobilul cu destinaţia drum de acces înscris în CF. Menţine măsura sechestrului asigurător asupra acestui bun.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului perioada reținerii din data de 01.08.2022, a arestării preventive din data de 02.08.2022 și până la data de 05.04.2023 (data înlocuirii măsurii arestării preventive cu controlul judiciar), arestarea preventivă din data de 30.06.2023 și până la data de 22.11.2023, respectiv perioada executată în baza mandatului de executare a pedepsei închisorii nr. 804 din 18.09.2025 emis de Judecătoria Cluj-Napoca, de la data de 18.09.2024 şi până la data de 11.02.2025. Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei penale atacate în măsura în care nu contravin prezentei decizii.
În temeiul art. 275 alin. 3 din Codul de procedură penală cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia. Definitivă. Pronunţată azi, 04.12.2025, prin punerea soluţiei la dispoziţia participanţilor prin intermediul Grefei Curţii.
