„Soarta nefericită” a copacului de Cluj: după ce a fost maltratat, acum se betonează
ActualitateAdministrațieTop News by Luminiţa Silea - mai 14, 2016 1 900
Un nou caz „patologic” privind modul în care se lucrează cu asflatul în Cluj-Napoca a fost sesizat, ieri, de clujenii care tranzitau Piața 14 iulie din cartierul Grigorescu.
Dacă și anul acesta oamenii din oraș au fost nemulțumiți că se masacrează copacii din mai multe zone din oraș, sub ochii primăriei, acum clujenii sunt consternați că arborii din oraș sunt, la propriu, încastrați cu borduri și beton. Muncitorii care cosmetizează la comanda administrației locale cartierele din oraș sunt atât de zeloși încât, mai nou, s-au apucat să betoneze copacii plantați pe trotuarul de lângă părculețul din Piața 14 iulie.
Se lucrează heirupist în Cluj-Napoca, la amenajările aleilor și trotuarelor din cartierele orașului, fără proiecte, fără apel la specialiști și fără respect pentru „verdele” din oraș. Lucrările de întreținere sunt făcute de Regia Autonomă a Domeniului Public, care a preluat de anul trecut de la primărie respectiva felie prin încredințare directă. Anul trecut, RADP a încasat, potrivit primăriei, peste 20 de milioane de lei pentru lucrările prestate. Anul acesta, la comanda administrației locale, regia s-a apucat de cosmetizări în toate cartierele din oraș pentru a repara străzile, trotuarele și aleile degradate cu borduri nou-nouțe și asflat proaspăt.
Chiar dacă recent, muncitorii regiei au asfaltat zona complexului de pe strada Mirăslău, situat într-unul dintre cele mai frunoase cartiere ale orașului, Grigorescu, nu s-au oprit în pauzele lungi de prânz pe care le făceau asupra unui mesaj scris pe o jardinieră din zonă.
Dacă înțelegeau mesajul, cu siguranță nu se apucau să cimenteze copacii din cartier. Vorbim despre cei din Piața 14 iulie unde s-au pornit lucrări de modernizare a trotuarelor din zona respectivei piețe. Atât de zeloși s-au dovedit cei care efectuează lucrările că,au și betonat alveolele cu copăcei de pe aceste trotuare la care intervin.
sursa foto: Ferenc Levente Gal
Cazul copacilor betonați a fost sesizat de un clujean care tranzita zona sub edicheta „Incredibil!”. „Credeți că se mai poate face ceva? 1. S-a lăsat spațiu foarte mic în opinia mea pe lângă copaci. 2. I-au și „betonat” pentru siguranță”, a semnalat acesta. „A ajuns Dorel la Cluj. Numai așa ne putem face de rușine”, „Doar sunt banii noștri nu ai lor. Este continuarea iresponsabilității relativ la sute de pomi plantați pe lângă Someș și lăsați să moară nefiind udați niciodată”, au fost alte poziții exprimate de cei care au aflat de situație.
Imaginele vorbesc de la sine asupra modului „profesionist” în care se intervine în oraș…
sursa foto: Ferenc Levente Gal
sursa foto: Ferenc Levente Gal
sursa foto: Ferenc Levente Gal
sursa foto: Ferenc Levente Gal
sursa foto: Ferenc Levente Gal
sursa foto: Ferenc Levente Gal
Ceea ce se întâmplă în Piața 14 iulie nu este singura mostră privind modul în care se tratează „verdele” din oraș. La începutul primăverii, urbaniști clujeni criticau din nou intervențiile de toaletare până la masacru a copacilor din oraș.
„Soarta nefericită” a copacului de Cluj: a fost maltratat, acum se taie. Strategia: „Numărul arborilor va fi sporit, nu e vorba doar de înlocuiri”
Primăria ia doar „măsuri gospodărești” și acceptă masacrarea „verdelui”
„Cred că pot posta asta în fiecare an, din păcate. Dovezile sunt în jurul nostru. Gândesc la fel de fiecare dată când văd copaci reduși anual la măciulii. Se petrece cam peste tot, la țară și la oraș, la bloc și pe margini de drum. E unul din lucrurile care unesc românii, într-un soi de animalism care mă îngrozește și al cărui rost nu reușesc să îl intuiesc. Sau îi taie de tot, le convine și așa. În Cluj-Napoca nu se rezolvă această problemă pentru că de majoritatea arborilor maltratați e răspunzător chiar biroul spații verzi”, subliniat arhitectul Eugen Pănescu, la începutul lunii aprilie.
Anul acesta, primăria a fost mai moderată cu maltratarea arborilor de aliniament, față de 2015 când a practicat ciuntirea copacilor:
Orașul care înverzește ciuntit: copaci „rași”, „cioturi” și “măciulii” pe străzile Clujului
Chiar și așa, nu au lipsit exemplele de „măciulii” la care au fost reduși copacii din mai multe zone din oraș. Legal, se poate toaleta maxim 30% din coranamentul arborilor, însă primăria a susținut că se taie maxim 25%. Dar nu s-a procedat așa, pentru că exemplele din oraș arată și arbori de pe aliniamentul străzilor și copaci din cartiere care au fost reduși la acest stadiul de „măciulii” și în 2016.
Un exemplu tot din cartierul Grigorescu, când în aprilie se maltratau copacii, cu drujba:
Vina a aparținut, anul acesta, după cum ne-au informat cei la primărie, asociațiilor de proprietari care au fost nevoite să masacreze copacii din cartierele Grigorescu, Gherogheni, Zorilor sau Mărăști deoarece umbresc locuințele pensionarilor care, din pricina „verdelui” , plătesc vara facturi astronomice la curent electric și iarna la gaz. Așa că, primăria a ales să le accepte practicile, ca o măsură de protecție socială.
sursa foto: Rodica Codoreanu
sursa foto: domnuleprimar.ro – cartier Gheorgheni
De ce e trist și în 2016?
Se lucrează fără peisajiști și fără exemple pozitive, spune președintele Ordinului Arhitecților din România, arhitectul Șerban Țigănaș.
„Referitor la ”toaletarea” arborilor, cred că ceea ce putem vedea în cartiere, adică mutilarea completă a unor copaci pentru că ar umbri locuințele de la parter, nu este cea mai bună soluție pentru a aduce o calitate sporită spațiilor verzi dintre blocuri. E necesară o abordare complexă, bazată pe știința peisagiștilor. E necesar să fie plantate specii adecvate, în formul mixte, inclusiv vegetație joasă și medie, la distanțe adecvate de ferestre și construcții, anticipate corect în funcție de capacitatea de maturizare și creștere a speciilor respective, iar acei arbori care apar ca deranjanți acum să fie în cel mai rău caz înlocuiți cu alții care urmează aceste strategii și în niciun caz mutilați. O concluzie aici este aceea că primăria nu adoptă politici și fuge de proiecte care să aducă plus valoare prin gândire, preferând să ia măsuri ”gospodărești” care de multe ori sunt doar imrprovizații lăsate la mâna celor care le aplică mecanic, pe teren. Căteva mici proiecte experimentale pe câteva zone, făcute cu curaj și având rol de model, ar putea lansa o dorință de schimbare. Bunele exemple pot ajuta, dar trebuie realizate”, atrage atenția Țigănaș.
Un Dorel harnic!, pentru care acum, firma lui o sa repare pe banii ei!