Închide

Singurul laborator de Big Data din țară, la Cluj, analizează 2 milioane de articole de presă ca să afle cum tratează mass media transparența în guvernare. „Rezultatele sunt surprinzătoare”

EducaţieTop News by Actual de Cluj - sept. 27, 2016 1 505

Un laborator de analize din Cluj publică astăzi raport în care arată cum presa din România a tratat subiectul transparenței în guvernare, în timpul guvernelor Cioloș și Ponta, iar rezultatele, spun realizatorii săi, sunt „surprinzătoare”.

Laboratorul de analiză a Datelor din Surse Deschise și Big Data – așa se numește laboratorul de câțiva oameni din cadrul facultății de științe politice al Universității „Babeș-Bolyai”, care a lansat un raport ce analizează reflectarea procesului de transparență a guvernării, în presă, și face un raport între guvernele Dacian Cioloș și Victor Ponta. Raportul folosește o bază de date de 2,1 milioane de articole din presa din România pusă la dispoziție de o companie clujeană de software, Zetta Cloud, și analizează ultimul an al guvernării Victor Ponta și primul an al guvernării Dacian Cioloș, adică aproximativ 900 de articole relevante pentru fiecare dintre cele dou[ perioade de timp. „A fost urmărit modul în care transparența în guvernare este tratată de mass media, corelat cu evenimentele importante din cele două guvernări, dar și tonul pe care jurnaliști l-au folosit în articole”, explică directorul Emil Ștețco.

Concluziile raportului, spune el, sunt „suprinzătoare, având în vedere că cele 24 de luni analizate au fost martore unor evenimente cu mare impact emoțional pentru societatea românească – tragedia din clubul Colectiv, scandalul Hexi Pharma, moartea politistului Gigină sau numirea celui de-al treilea guvern tehnocrat din istoria postdecembristă a României”. Transparența în actul de guvernare, fie că se referă la perioada numirii guvernului Cioloș, al investigării neregulilor in sectorul medical sau a anchetării tragediei din Colectiv, este tratată de presă într-un mod uniform și interpretată într-un mod asemăntor, nefiind diferențe majore în ceea ce privește modul în care mass-media reflectă chestiunea transparenței între cele două perioade analizate, subliniază Ștețco.

Cele 2,1 milioane de articole de presă, publicate din 30 iulie 2014, sunt culese din nu mai puțin de 363 surse. Pentru guvernarea Dacian Cioloș a fost folosit un set de date de 757.374 articole în perioada relevantă 10 noiembrie 2015 până în prezent, rezultând 918 articole de presă​ care se referă la transparența actului de guvernare, iar pentru ultimul an de guvernare al cabinetului condus de Victor Ponta (17 decembrie 2014 – 4 noiembrie 2015), au fost analizate 874 articole de presă​ relevante. „Rezultatele analizei au urmărit nu doar volumul de articole de presă referitoare la transparența în guvernare pentru cele două guverne, ci și distribuția acestora pe zile, publisherii cei mai importanți care au publicat materiale pe această temă și – cel mai important – analiza de sentiment sau de ton, care indică dacă respectivele articole au fost cu caracter negativ, neutru sau pozitiv”, arată raportul.

Scurt extras din raport:

„Pentru prima perioadă analizată mai sus, corespunzătoare cu primele săptămâni ale mandatului Cioloș,
cele mai multe articole sunt neutre. La începutul anului se observă o creștere a articolelor negative, apogeul fiind pe 14 februarie, când Ministerul Educației a fost criticat pentru modul perceput drept netransparent în care a anunțat modificările la curicula pentru învățământul gimnazial. Surprinde absența articolelor negative din timpul scandalului Hexi Pharma. Aproape toate articolele din acea perioadă sunt neutre sau pozitive, în pofida modului în care a comunicat Ministerul Sănătății. O posibilă explicație ar fi că deficitul de comunicare de la minister a fost compensat de discursul și apelurile la transparență ale premierului Cioloș. Un alt
element surprinzător estă că în a doua parte a anului au dispărut aproape complet articolele
negative”

OpenLab este un laborator de cercetare înființat în acest an la FSPAC, în cadrul UBB Cluj, ce urmărește realizarea de analize cu impact social folosind date deschise (open data).

Un comentariu

  1. „Singurul laborator de Big Data”

    Cut the crap…. poate o fi singurul care e folosit în domeniul ăsta, al analizei unor articole de presă, analiză lingvistică etc. Sunt sigur că Emil (îl salut!) nu a declarat așa ceva, cum e afirmat în titlu.

Scrie un comentariu

Articole similare