Sibiul și Timișoara au votat urbanismul civilizat pentru fațade. Primăria Cluj e mai ocoșă: un regulament distruge unicitatea

Alte administrații au dat tonul și au impus un regulament pentru fațadele clădirilor orașului. Clujul, în schimb, n-ar avea nevoie de măsuri care să se aplice unitar, adică de un regulament de estetică urbană pentru că „fiecare caz e un caz”, consideră arhitectul-șef Ligia Subțirică. Acesta a pasat răspunderea fațadelor Comisiei Zonale de Monumente care ar fi foarte atentă cu cele din zona centrală, iar pentru cartiere, administrația se asigură că blocurile noi și cele în curs de reabilitare nu se vopsesc în „verde astral”.

Un consilier local a cerut cu o lună în urmă primarului Emil Boc să se uite în ograda altor administrații care și-au făcut un regulement de identitate cromatică a clădirilor și să își pună specialiștii să lucreze și la Cluj după un set de reguli unitare. Ioan Bîldea a menționat că ar fi nevoie de regulament, mai ale că primăria a lansat un program de refațadizare a clădirilor din centrul orașului, pe fondul planurilor pentru titluri europene de capitală a culturii. Contracandidatul Clujului, Timișoara are un regulament, după ce a urmat examplul Sibiului care deja a fost Capitală Culturală Europeană.

Arhitectul-șef al municipiului, Ligia Subțirică a declarat că atâta vreme cât există Comisia Zonală a Monumentelor de a cărei aviz este nevoie pentru lucrările la fațade în centrul istoric, atunci nu ar fi oportun ca și Clujul să aibă un regulament ca cel adoptat de administrația locală din Timișoara. Aceasta deoarce Comisia Monumentelor din Cluj este foarte atentă la culoarea fațadelor și se raportează la culoarea inițială pe care au avut-o în trecut clădirile, descompune straturile și ajunge la cel mai potrivit rezultat. „Fiecare caz este un caz. În cartierele noi se prezintă la primărie o ilustrare și o desfășurare și noi ne asigurăm că nu se fac clădiri în verde astral. La fel și cu rabiltările termice, acestea trec prin filtrul primăriei”, a explicat arhitectul-șef.

Cum se vede „pasa” arhitectului-șef la monumente

Președintele Comisiei Zonale a Monumentelor, arhitectul Szabolcs Guttmann spune că la Timișoara sau la Sibiu, în momentul în care s-au făcut regulamente pentru centrul istoric, după consultarea populației, s-a mers mai departe de culoarea clădirilor, la studii aprofondudate, la materiale folosite, la firme, etc. „Cel mai simplu este să spunem că nu avem nevoie. Nu trebuie luat în calcul doar fenomenul de culoare, trebuie să știu cu ar trebuie să intervin în funcție de perioada de care aparține clădirea. Au mai fost la Cluj în anii 90 niște proiecte de dat cu bidineaua și nu ne-am mai dori acest lucru. Trebuie să existe o viziune unitară. Avem patrimoniu medieval, clădiri de secol XIX, încadrate de vecinătăți cu pictură socialistă. Trebuie să facă cineva o viziune unitară pentru intervenții, unde să se regelementeze mariajul cu vecinătățile, materialele utilizate, cum se leagă elementele. În prezent, în oraș, singura clădire pentru care s-au pus la punct un dosar scris de intervenție, ținând cont de toate elementele amintite este turnul cu ceas al primăriei. Știm și de unde trebuie adusă tabla zinc abutisat de placat și cine mai face așa ceva în țară. Sperăm ca acesta să devină un simbol al intervențiilor profesionale. Dar este nevoie de multiplicarea studiilor. Să încetăm practica pompieristică și să centralizeze toate regulilile pentru că asta înseamnă normalitatea. Nu putem doar să stingem de fiecare dată focul unde au picat elementele de pe o clădire din centrul istoric peste pietoni sau să așteptăm să se întâmple așa ca să venim să reglementăm. La noi la monumente așa se vine, se cere avizul când arde”, a subliniat Guttmann.

Timișoara are regulament pentru fațadele istorice și de cartier

Consiliul local Timioara a adoptat un HCL prin care a aprobat Regulamentului privind identitatea cromatică a clădirilor din Municipiul Timişoara la începutul lunii octombrie 2014. Cel care a coordonat elaborarea regulamentului de la Timișoara este arhitectul-șef al primăriei, Ciprian Silviu Cădariu. Primii paşi au fost făcuţi la Timişoara cu sprijinul experţilor germani din cadrul programul GTZ, când a fost elaborat Îndrumarul pentru intervenţiile asupra clădirilor din Cartierul Cetate şi din zonele istorice protejate din Timişoara care cuprinde recomandări pentru clădirile aflate în zonele istorice, utilizând exemplul Sibiului care are un astfel de regulament.

Nici un comentariu

Luminiţa Silea

Este reporter la ActualdeCluj.ro din aprilie 2014. A lucrat la cotidianul Ziua de Cluj de la lansarea sa, în 2004, până în aprilie 2014. A absolvit Facultatea de Jurnalism a universității "Babeș-Bolyai" în 2004 şi are două diplome de master - în Administraţie Publică la aceeaşi universitate şi în Comunicare şi Relaţii Publice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) Bucureşti.