AcasăActualitateSe recepționează lucrările de pe malurile Someșului ...
Se recepționează lucrările de pe malurile Someșului finanțate cu bani europeni/Se va mai lucra la modificările solicitate de Primărie/De ce nu s-a reușit renaturalizarea râului și care e marele câștig al acestei nereușite
Proiectul de reamenajare a malurilor Someșului a intrat în faza de recepție în 15 noiembrie, însă în cazul lucrărilor parte din proiectul european, lucrări care trebuie decontate până în 31 decembrie, după cum a arătat primarul Emil Boc în 21 noiembrie. În cazul lucrărilor suplimentare cerute de Primărie cum ar fi cele pentru stâlpi suplimentari de iluminat (ca exemplu), se va mai lucra pe șantier, a mai arătat primarul.
În 23 noiembrie, la Napoca FM, viceprimarul Dan Tarcea a arătat că „se lucrează la detalii și vom intra în procedura de recepție, care va fi îndelungată, având în vedere că s-a intervenit pe 14,7 kilometri de maluri”
Un șef de lucrări din cadrul Facultării de Arhitectură și Urbanism (FAU) din Cluj și un activist au explicat public de ce una dintre ambițiile formulate în cadrul concursului pentru Someș, cea de renaturalizare a râului, nu s-a materializat.
Decanul FAU Cluj, arhitectul Șerban Țigănaș, a arătat și el public că deși e un proiect vital al orașului pentru că a fost după zeci de ani abordat cu scopul de a aduce oamenii către râu, prin felul în care a fost dezvoltat a ratat o ocazie extraordinară de a schimba felul în care Someșul se vede în Cluj, cea de negociere cu instituțiile statului – Transelectrica, Electrica, Apele Române, Hidroelectrica – pentru a se renunța la rețeua electrică aeriană de secol XII, de a se permite pontoane și plimbări cu barca etc.
Cu toate acestea, marele câștig, potrivit lui Țigănaș este faptul că amenajarea de la Someș are spațiu să învețe de la greșelile făcute pe tronsonul între Paul Ioan (cartierul Grigorescu) și podul Horea.
„Problema a fost legată 1. De tema de concurs, mult prea vagă, față de discuția limitelor propunerii în urmă discuției cu apele române și alți actori instituționali. Din păcate în România nu se pot organiza din varii motive concursuri în 2 faze. Tema a fost superficială fiind aproape imposibil să fie altfel pentru că nu au fost destule informații adunate preliminar. 2. Juriul nu a avut în componentă specialiști în amenajarea cursurilor de apă. De aceea a câștigat imaginea cea mai frumoasă și nu soluția cea mai fezabilă. 3. Gândirea arhitecților spanioli a fost clar prezentată la BATRA – un elogiu adus modernismului, o macheta albă, imaculată, perfectă. Cam așa e și propunerea sau ambiția proiectului – să fie ordonat și uniform de la un capăt la altul. Insule cu păsări, prea multă vegetație etc strică vizunii estetice moderniste”, a arătat arhitectul Dragoș Dascălu, mebru în consiliul FAU.
„Sunt dezamăgit, ca mulți alți clujeni, de rezultatul final al proiectului la Someș, pentru ca s-au făcut mai multe greșeli. Principala greșeală a fost la concursul internațional de proiecte unde Primăria și Ordinul Arhitecților din România nu au luat în juriu Apele Române pentru ca soluțiile de renaturare propuse nu doar de câștigători, ci de toate echipele, sa fie acceptate de toți jucătorii instituționali. A doua greșeală majoră e că s-a inceput cu PUZ-uri, nu cu Master Plan. Așa a fost posibil ca două parcuri si un pod sa nu se conecteze între Parcul Armătura și Parcul Feroviarilor, mai ales că noi am propus de mult ca cele două parcuri sa devină unul singur, cu legătură pe râu. A treia greșeală majoră a fost ca nu s-a comunicat public, nici nu era de găsit documentația de proiect, când s-au schimbat major soluțiile de intervenție față de faza inițială. Proiectul inițial verde-albastru a devenit mult mai gri. Dacă se comunica din timp, interveneam si noi. Totuși, sper ca la proiectul la nivel metropolitan, Solutiile Bazate pe Natură anunțate de proiectanti sa fie respectate si proiectul final să iasa mai puțin gri, cu suprafetele impermeabile mari, cum e cel de acum. Sunt inestetice și gardurile noi la apă, la fel și pietricelele albe, plus numarul prea mare, pe alocuri de alei paralele. Dar, dacă m-ați intrebat de aspecte pozitive, e de apreciat ca sunt zone pietonale și cicliste mai atractive, chiar dacă s-a ratat componenta de biodiversitate, dar si cea de continuitate prin subtraversare la poduri. Sunt frumoase și gradenele la Parcul Rozelor, ca putem coborî la apă fără zid în câteva locuri, deși sunt cam puține. Mă bucur și ca s-a dat gardul jos la parc, asa cum cerem si noi de mult, la râu și asa cum ar fi bine să fie la toate parcurile și bazele sportive vecine apei. Sa nu uitam si de proiectul de piste la nivel judetean, care are legătură și cu Somesul si lacurile din amonte, recent câștigat, îl vom urmări pentru a ne asigura că proiectarea si execuția sunt de calitate pentru ca tot județul Cluj să aibă piste, alei, spații verzi la râu si lacuri. Propunem autorităților ca acest culoar să fie unul dintre vectorii dezvoltării sustenabile în Cluj” , a arătat și activistul Adi Dohotaru, președinte al Asociației Societate Organizată Sustenabil SOS / campania Someș, culoar verde-albastru.
Într-o emisiune media9.ro, Șerban Țigănaș a arătat că proiectul de modernizare a malurilor Someșului e vital pentru oraș pentru că, în sfârșit, a fost abordat și făcut în Cluj, printr-un concurs de soluții susținut de Primărie.
„A fost ratată însă o șansă ca acesta să schimbe felul în care râul se vede în oraș și aceasta”, consideră Țigănaș, pentru că „lucrările au rămas ca până acum iar Primăria nu a negociat cu celelalte instituții ale statului” – Electrica, Traselectrica, Apele Române, Hidroelectrica, spre exemplu îngroparea rețelei electrice de pe maluri sau amenajarea pe râu a unor pontoane deservite de bărci.
În ceea ce privește detaliile și soluțiile tehnice ale proiectului, Țigănaș a mai spus că lucrurile sunt împărțite. „Sunt zone cu detalii robuste care vor îmbătrâni frumos și vor rezista dar și detalii care nu îmi plac, cum sunt parapeții. Podurile sunt frumoase. Și cel din Grigorescu și cel de la parcul Armătura. Sunt bizare aleile din beton care imită nisipul. Au marginile incerte. Combinația de culori, între gri și crem, estetic este discutabilă. Sunt multe locuri descoperite de proiect și intensificate care aduc plus de valoare și oferă noi relații cu apa. Amenajările par mai puțin plăcute în zonele curente, utilizate deja. Acest proiect trebuie să fie, însă, o mare lecție. Trebuie să învățăm pe bune din el și să reținem lucrurile reușite și să le multiplicăm în oraș. La fel, în ceea ce privește materialele utilizate. Deja există o echipă de arhitecți care lucrează pe alt proiect la renaturalizarea malurilor râului în zona industrială (prin proiectul pistei metopolitate, ciclistice și pietonale – n.red.)”, a arătat Țigănaș.
Proiectul are consecvență, merge pe kilometri și are potențial să aducă multe alte proiecte, publice și private, pe alte tronsoane care nu au intrat în amenajare. „Simțim că e un singur proiect. Că lucrurile sunt legate. Are potențial să aducă alte proiecte pe Someș și pe alte tronsoane care nu au intrat în amenajare. E un proiect la care Clujului mai are de lucrat ani de zile, inclusiv pe zonele private și pe altele care să se transforme ca să faciliteze accesul la apă. Al doileal lucru care îmi place sunt niște elemente de detalii, niște acareturi care au fost introduse în proiect și nu existau. Locurile de ședere și coborârile spre apă. Ele au fost corect amplasate în acele zone unde merită să faci așa ceva. O să fie bine primite, să stai cu fața la soare și să savurezi apropierea apei. Mai îmi plac podurile pietonale. Și sper să îmi placă și ceea ce se va întâmpla cu vegetația nou plantată și cum se va integra, după ce se va dezvolta, în proiect. Sper să fie inspirată și să nu necesite mentenanță permanentă. (…) N-am încredere în robustețea lemnului. Piatra albă sare în ochi. Gazonul nu e sustenabil. Formule cu plante perene ar fi trebuit susținute pentru că aceasta este buna practică din domeniu, să fie cu mentenanță redusă. Întreținerea gazonului e energofagă, necesită energie. Parapetul nu are finețe, elegantă. E robust, e ieftin. Nu sunt convins că e un parapet sigur. (…) Proiectul are spațiu să învețe de la propriile greșeli. Se pot face și corecții. Partea extraordinară este că a creat un echilibru între utilizatori – bătrâni, tineri, amatori de plimbare, bicicliști etc și o multitudine de realații cu apa. (…) Nu e bine când lucrurile sunt întârziate, așa cum s-a întâmplat cu livrarea acestui proiect. Mai cred că trebuie văzut critic și cu atenție, dar fără sentințe”, a mai declarat public decanul FAU Cluj.
Un interveniu Someș Delivery cu Țigănaș, de dinainte ca Primăria să accepre să dea atenție Someșului și să accepte un proiect de a întoarce orașul cu fața la apă, introdus și în PUG – AICI.
Proiectul spaniolilor de la Practica după care Primăria a modernizat Someșul (modificat față de varianta inițială propusă prin concursul de soluții) a fost premiat internațional și a fost expus și la Bienala de Arhitectură Transilvania, la Mușuroi.
Șapte acte adiționale și multe lucrări suplimentare care au umflat prețul de contract al celui mai mare proiect din fonduri europene derulat de Primăria Cluj, cel pentru modernizarea malurilor Someșului, la care ACI Cluj – Socot – Simacek Facility Services lucrează în baza unui contract din 24 septembrie 2021.
Deja, termenul de execuție inițial a fost prelungit cu 188 de zile (6 luni) iar contractul (încheiat la valoarea de peste 95,6 milioane lei fără TVA) a mai fost majorat ca urmare a unor lucrări suplimentare cu peste 9,9 milioane lei, fără TVA la valoarea de peste 105,6 milioane de lei fără TVA. Plus, a mai suferit o altă majorare din calcularea unor liste suplimentare de cantități ca urmare a dispozițiilor proiectanților, la peste 108 milioane lei, fără TVA.
Aproape de finalizare, după situații de lucrări de peste 85 de milioane lei aprobate deja, contractul pentru modernizarea malurilor Someșului mai suportă o ultimă actualizare, potrivit clauzelor contactuale, raportate de Ordonanțele de Guvern 15/2021 și 64/2022, preluate și în contract, suma propusă fiind de peste 12,4 milioane lei fără TVA. Asta înseamnă că valoarea contractului cu ACI ajunge la peste 123,5 milioane lei fără TVA (peste 25 de milioane de euro) iar valoarea totală a proiectului Primăriei finanțat din fonduri europene (85% nerambursabili, 13% fonduri guvernamentale și 2% contribuție proprie) ajunge la valoarea de 133,9 milioane lei, fără TVA.
