Se pot face parteneriate public-private în România? Mesajul constructorilor, la Cluj
Economie by Actual de Cluj - mart. 13, 2026 0 132
Pentru ca parteneriatele public-private să funcționeze în România, e nevoie de modificarea legislației, dar și de mentalitate nouă, a transmis Cristian Erbașu, președintele Federației Patronatelor Societăților din Construcții (FPSC), în cadrul Conferinței Regionale PSC Transilvania, care a avut loc joi la Cluj, a relatat Economedia. În România nu există expertiza necesară și ar fi nevoie de consultanți specializați pentru astfel de proiecte, a completat Mircea Bulboacă, președinte companiei de construcții CON-A.
Menționăm că în România există legislație care reglementează parteneriatele public-private, modificată în mai multe rânduri. Cu toate acestea, în piață procedurile sunt considerate complexe, iar finanțarea și riscurile sunt dificil de împărțit. Multe proiecte se fac, mai degrabă, prin concesiuni.
Erbașu a vorbit, în acest context, și despre creșterea costurilor pentru constructori.
„Aud pe la Ministerul de Finanțe că s-au îmbogățit constructorii datorită – „din cauza”, conform părerii lor – actualizării contractelor. În condițiile în care această actualizare e raportată legal, elegant în rapoartele INS, care e o autoritate publică. Nu cerem noi, după ureche, că ne-am dori ceva. Spun unii că de aceea nu are bugetul bani, pentru că au luat constructorii banii – încep cu 3 lei, dar luăm 5 lei la final. Constructorii sunt vinovați de inflația din România și din lume?”, a menționat Erbașu.
Statul permite indexarea valorii contractelor de lucrări publice, în funcție de creșterea costurilor din economie, măsurate oficial de Institutul Național de Statistică.
„Nu e un atac, e un mesaj de disperare, ideea e de a invita autoritățile la a găsi soluții împreună, dar nu într-un fel antagonic”, a completat Erbașu.
Cât despre o procedură PPP funcțională, aceasta ar avea nevoie, din nou, de modificarea legislației.
„Parteneriatul public-privat are nevoie, în primul rând, de mentalitate nouă, iar, ulterior, de o legislație modificată în conformitate și de o salbă de alte legi care trebuie modificate pentru a face funcțională această procedură”, a spus antreprenorul. „Mental nu e pregătită societatea să lucreze în parteneriat public-privat. PPP înseamnă profit, care trebuie să fie proporțional cu riscurile. Autoritățile trebuie să înțeleagă că cei care vor veni să lucreze în PPP vor vrea să negocieze un echilibru între risc și profit”, a spus Erbașu.
„Nici noi, constructorii, nu suntem pregătiți, dar măcar noi, dacă nu ne pregătim, plătim pe propria piele. Avem și beneficii, dar dacă nu știm să gestionăm – plătim. Lucrurile trebuie luate cu responsabilitate din toate direcțiile”, a completat Erbașu.
Despre parteneriatele public-private „s-a discutat mult, s-a făcut puțin”, a sintetizat Mircea Bulboacă, președinte companiei de construcții CON-A.
„Ar trebui să plecăm de la ideea fundamentală de parteneriat. Partea privată trebuie să se organizeze într-o firmă de proiect – acolo intră proiectanți, constructori, cei care livrează utilaje, echipamente. E un contract de lungă durată, iar cei care pleacă la drum într-un asemenea context trebuie să fie atenți și să fie bine pregătiți. Cred că azi nu avem în România expertiza sau experții necesari, dar sunt consultanți bine pregătiți, de exemplu la Banca Mondială”, a spus Bulboacă.
„Adevăratul parteneriat înseamnă să înțelegem că plecăm la un drum lung, în care constructorul e parte din componenta privată. Cea mai mare contribuție trebuie să o aibă fondul de investiții care vine cu bani”, a completat constructorul.
