Se întrevede o colaborare PNL-USR la Cluj. Maghiarii, lăsați pe dinafară?
ActualitatePoliticaTop News by Cosmina Fernoaga - iun. 30, 2019 0 838
Rezultatele electorale favorabile obținute de USR-PLUS la ultimele alegeri, precum și invitația de colaborare lansată recent de liderii celor două formațiuni politice către toate „forțele de bună credință din societate”- sunt principalele argumente care conduc spre teoria unei alianțe administrative cu PNL-ul, mai ales în municipii mari precum Cluj Napoca, unde s-a dovedit deja că USR are capacitate de a-și mobiliza electoratul la vot, fără însă să și dispună de un lider notoriu care să-i poată sufla Primăria liberalului Emil Boc. În consecință, cel mai echitabil din punct de vedere politic și aministrativ, pentru aceste formațiuni politice, ar fi un „parteneriat” de tipul celui pe care Emil Boc îl menține de ani de zile cu UDMR-ul. Acest lucru ar prespune ca USR să devină parte din conducerea municipalității clujene, prin intremediul unui post de viceprimar și prin multele mandate de consilieri locali pe care la va obține. În contrapartidă, Emil Boc ar scăpa de o opoziție administrativă ultra incomodă care îi dă frisoane, mai ales după ce formațiunea sa politică a pierdul alegerile din 26 mai, la Cluj Napoca, într-un mod lamentabil. Concluzia? UDRM-iștii ar fi scoși pe tușă, într-o astfel de situație. De altfel, ultimul sondaj realizat de IMAS la comanda USR arată că formațiunea maghiară n-ar mai reuși să facă pragul electoral la alegerile parlamentare programate în 2020.
Și activistul civic clujean István Szakáts a scris deschis pe pagina personală de facebook că după alegerile locale din 2020, PNL Cluj va intra într-o colaborare cu USR-PLUS. Szakáts a mers mai departe, sugerând că USR-PLUS va avea capacitatea de a obține cele mai multe mandate de consilieri, adică de a-și asigura majoitatea în plenul Consiliului Local, fapt care l-ar determina, chiar obliga pe liberalul Emil Boc, să accepte o alianță. Nici USR-știi nu vor avea de ales decât să accepte alianța cu Boc, mai crede Szakáts, pentru simplul motiv că ei nu au experiență administrativă pentru a conduce singuri Clujul și nu își pot permite un eșec: „La alegerile locale care vin, USR-PLUS va face blat cu PNL la Cluj. Hai să nu-i zic blat. Hai să-i zic o înțelegere de realpolitikă. Fără îndoială, USR-PLUS are capacitatea de a-și câștiga multiple scaune la Cluj, incluzând majoritate în Consiliul Local, viceprimar și poate și primar. Dar USR-PLUS și-ar prinde toate urechile în minutul unu al lucrării ogorului clujean – din simplul motiv că nu știu cum să țină plugu-n brazdă. Iar ei la această oră trebuie că știe asta (…)” – a scris Szakáts.
Un astfel de scenariu ar presupune, categoric, ca UDMR să iasă din schema administrației clujene, după ce ani de zile formațiunea maghiară s-a aflat la butoane atât în cadrul Primăriei Cluj Napoca, cât și în cadrul Consiliului Județean Cluj. Președintele UDMR Cluj, Csoma Botond, a fost primul care s-a arătat deranjat de o asemenea ipoteză, reacționând la postarea lui Szakáts. Fost consilier local, în prezent deputat, Csoma Botond a încercat o ironie, sugerând că Szakáts face pe „clarvăzătorul” în condițiile în care politica are foarte multe variabile, astfel că „nu ne putem raporta la ea ca la o știință exactă”.
Un lucru este cert, totuși, că Emil Boc este cât se poate de conștient de forța electorală pe care USR-PLUS o are în acest moment în țară, dar mai ales în Cluj Napoca. Motiv pentru care a ales să nu-i ofenseze în niciun fel pe reprzentanții USR-PLUS, marșând pe genul de politică „non-combat”, menită să nu stârnească în vreun fel antipatia electoratului userist. Potrivit informațiilor Actual de Cluj, Emil Boc s-ar fi exprimat în mod clar în cadrul partidului, recunoscând că USR-PLUS este principalul adversar politic al liberalilor, dar pe de altă parte el a refuzat să dea o comandă de atac electoral la adresa celor două formațiuni conduse de Dan Barna și Dacian Cioloș. Un motiv ar fi tocmai acesta, ca în cazul în care PNL Cluj nu va soate un scor bun la alagerile locale, să rămână loc pentru negoicerea unei colaborări politico-adminstrative.
De la Cluj, USR: „Nu facem troc cu PNL. Prin comparație cu PNL noi avem în spate cariere de succes”
Deloc încântat de o astfel de perspectivă s-a arătat vicepreședintele USR, Elek Levente. USR-istul neagă posibilitatea unei colaborări administrative cu PNL Cluj. „Sub nicio formă nu va fi troc și nici alianță cu PNL. Se induce ideea că noi nu cunoaștem administrație (referitor la postarea lui Szakáts – n.red). Total fals. De parcă Emil Boc, Gheorghe Șurubaru sau Dan Tarcea (liberali aflați la conducerea Primăriei – n.red) ar fi fost mai pregătiți. Prin comparație cu ei, mulți dintre noi, useristii, avem cariere de succes în spate. Da, este adevărat, noi nu știm să facem administrație așa cum fac liberalii. Dar noi nici nu ne dorim lucrul acesta. Noi vom face administrație eficientă și transparentă. Noi cu siguranță nu o să ne mutăm familiile și prietenii în primărie pe diverse funcții. Elemente mai greu de înțeles de actualul PNL” – a spus vicepreședintele USR Elek Levente.
Liderii USR-PLUS de la centru emit cu totul alte semnale, prin invitația la colaborare pe care au lansat-o recent în spațiul public. Sigur, invitația va putea fi luată în calcul de abia după alegerile prezidențiale, având în vedere că USR-PLUS au anuțat că vor defila cu un candidat propriu pentru președinția României. După alegerile prezidențiale însă, cele două formațiuni au mari așteptări, admițând posibilitatea sprijinirii celor mai buni candidați pentru România, chiar dacă aceștia ar fi de la PNL :
„Noi, cei care am format Alianța 2020 USR PLUS, ne-am angajat în negocieri politice serioase, pentru consolidarea unui proiect politic care să aibă un fond temeinic, reguli de funcționare clare, cu procese cât mai deschise pentru desemnarea celor mai buni candidați pentru cetățenii României și pentru România. Dar considerăm că este în egală măsură important ca forțele de bună credință din societate – politice, academice și societatea civilă – să se alăture unui astfel de proiect astfel încât să ne asigurăm că oferim electoratului cea mai bună opțiune. Necesitatea adunării tuturor actorilor responsabili în jurul unui Proiect pentru România este confirmată și de rezultatele din 26 mai, dar și de rezultatele tuturor studiilor realizate până acum. Fără dubiu, trebuie pregătită din timp o guvernare legitimă și puternică pentru 2020. O guvernare legitimată prin alegeri în care niciun român să nu mai poată fi oprit să voteze, capabilă să ofere soluțiile politice corecte și să depășească orgolii de partid sau personale care ar putea împiedica buna ei funcționare. În respect deplin pentru votul cetățenilor români, considerăm că este datoria noastră politică și morală să oferim electoratului o opțiune politică responsabilă, capabilă să satisfacă necesitățile societății în momentul actual. România se află în fața unui ciclu electoral special: după alegerile prezidențiale, locale și parlamentare din 2019 – 2020, țara noastră va beneficia de două intervale electorale neîntrerupte de alegeri decât o singură dată, în 2024. Asta poate aduce opt ani de stabilitate și dezvoltare, nealterați de lupte politice, nici de dezbinare în societate, în jurul unei majorități solide și al unui guvern competent. Pentru a valorifica această șansă, România are nevoie de o forță politică democratică și proeuropeană capabilă să producă o schimbare profundă, cu accent pe dezvoltarea economică și pe oferirea șansei la bunăstare durabilă tuturor cetățenilor săi. În consecință, ne propunem să acționăm ca forțe politice care pun acest context politic mai presus de interesul personal sau al unui partid. Vrem să oferim societății românești o alternativă politică interesată de o guvernare competentă pe termen lung, cu impact asupra viitorului României. Considerăm că este nevoie de propuneri politice și de politici publice clar conturate, pe care românii să le poată înțelege și cântări înainte de a-și da votul. E nevoie totodată de o viziune limpede și concretă despre modalitățile în care aceste politici pot deveni realitate (…)” – se arată în scrisoarea transmisă de Dan Barna și Dacian Cioloș.