Închide

Șantierul celei mai așteptate modernizări din centrul Clujului este la 30%. Pavajele sunt o premieră pentru lucrările publice din oraș, arată proiectanții de la Mossfern

ActualitateAdministrațieTop News by Actual de Cluj - iul. 09, 2022 1 6247

Proiectul de modernizare a zonei Kogălniceanu – Iuliu Maniu nu este doar este cel mai așteptat proiect de pietonalizare din centrul orașului, având în vedere că pentru el se face lobby de mai bine de 10 ani. Este și o lucrare prin care se face un mare pas spre sustenabilitate, remarcă specialiști arhitecți. Biroul Mossfern, al cărui proiect a câștigat concursul de soluții organizat pentru modernizarea zonei din centrul Clujului, arată că, atât prin tipul de pietre folosite pentru pavaje, cât și prin modul de îmbinare și montare a acestora, lucrarea „refuză” granitul din China utilizat cel mai frecvent în oraș și evită complet utilizarea cimentului și a nisipului. Există pavaje realizate cu labradorit din Ucraina, care sclipesc, la propriu, dar și cu roci magmatice din zona Afyon, Turcia.

„Feldspat din gama pietrelor semiprețioase, labradoritul propus pentru pavarea cu dale mari a străzilor reamenajate este o rocă de duritate ridicată. Datorită compunerii din cristale mari, respectiv a situării cvasi-paralele ale acestora în structura minerală, labradoritul pe alocuri strălucește spectaculos, pe alocuri prezintă irizare preponderent albastră. Folosit în dale groase de zece centimetri, acesta prezintă multiple posibilități de prelucrare: prin flamare, buciardare, tăiere, șlefuire, spălare cu apă la mare presiune. Labradoritul se erodează greu și prezintă semne frumoase în procesul de patinare. Este prima încercare autohtonă de a pregăti dalele cu muchii uniform erodate, distanțându-se astfel de caracterul industrial al pavajelor de granit, respectiv oferind multiple avantaje în pozare și uz de zi cu zi. Sursa de origine a acestei pietre este Ucraina – Jîtomîr (Жито́мир), ceea ce a redus semnificativ amprenta ecologică a achiziției. Distanța dintre Cluj și cariera de labradorit este de 750 km, față de cei 19.950 km (jumătate din Ecuator) parcurși de granitul adus până acum din China. După sosirea a cca 8% din cantitatea necesară, evenimentele tragice din timpul războiului au periclitat achiziția, care astăzi este reluată în condițiile dorite”, au arătat proiectanții de la Mossfern.

Aceștia au informat că, pe lângă labradorit, folosit în zonele adiacente soclurilor dar și pentru ”covoare” ample în fața portalelor, în zona mediană de câmp, s-a prevăzut o reinterpretare a pavajelor de piatră cubică de odinioară. „Varietatea mozaicată a acestei țesături se compune din asize longitudinale de roci magmatice: diferite tipuri de andezit, trahit și bazalt. Limitele dintre acestea nu recurg la clasicele bordurări, ci se rezolvă cu profile metalice necorodabile, fixate ascuns în rost. Din motive tehnice, ecologice și de protejare a patrimoniului construit, pozarea evită complet utilizarea cimentului și a nisipului. Patul suport al pavajelor este din piatră mărunt concasată. Vom prezenta succesiv identificarea rocilor de câmp. Auftaktul revine bazaltului brun, o rocă magmatică, în acest caz de proveniență din Anatoliană, zona satelor Kale și Akkonyunlu situate în preajma orașului Afyon, vestită pentru extracțiile de marmură. Culoarea omogenă maronie-gri, rezistența ridicată și prelucrarea buciardată și periată cu aspect de piele sunt principalele valențe pentru care s-a optat pentru aceasta”, mai spun cei de la Mossfern.

Biroul de proictare și arhitectul Arnold Makalic au postat deja și o serie de imagini de pe șantier care exemplifică noile pavaje deja instalate pe artere din proiect precum și unicitatea acetora (foto la finalul articolului).

Lucrările de modernizare vizează străzile Mihail Kogălniceanu, Universității, Emmanuel de Martonne, Bolyai Janos, Hermann Oberth, Kovacs Dezso, Gaal Gabor, Baba Novac, Piața Timotei Cipariu – tronsonul Turnul Croitorilor și Iuliu Maniu au început anul trecut și se vor termina în 2023.

Proiectul de amenajare a fost contractat de Primărie în urma unui concurs de soluții câștigat în 2018 de către biroul clujean Mossfern a arhitectului Arnold Makalik. Licitația pentru transformarea zonei Kogălniceanu din Cluj-Napoca a fost atribuită de Primărie singurului ofertant care a participat la procedură, asocierea Astro Com Târgu Mureș – De Construct Project Consult (cu terț susținător Elis Pavaje și subcontractanții Muzeul Național de Istorie și Regia Autonomă a Domeniului Public) pentru peste 37 de milioane lei. Lucrările se decontează din fonduri europene, în cadrul unui proiect de 10 milioane de euro, după cum arată Primăria.

Primarul Emil Boc și directorul de dezvoltare al Primăriei, Ovidiu Cîmpean, au făcut o vizită pe șantier la finalul săptămânii, în 8 iulie. Boc a informat că lucrările de pe șantier au ajuns la 30% grad de realizare. „Lucrările sunt în grafic, stadiul fizic fiind de 30%. Se lucrează în prezent la rețelele edilitare, infrastructură și iluminat public. După finalizarea proiectului, clujenii vor avea la dispoziție încă un spațiu modern, realizat în baza conceptului de „shared space”, accentul fiind pe mobilitatea pietonilor și a utilizatorilor de biciclete și trotinete. Pe o suprafață de peste 25.000 mp, proiectul de investiții cuprinde lucrări pentru strada Mihail Kogălniceanu și străzile adiacente – Universității, Emmanuel de Martonne, axa nord-sud alcătuită din străzile János Bolyai – Hermann Oberth – Kovács Dezsö, Gaál Gábor și Baba Novac, inclusiv Piața Cipariu. Obiectivul general al proiectului este creșterea calității spațiului public, o componentă cheie pentru ceea ce înseamnă dezvoltarea durabilă. Se realizează pietonalizarea mai multor tronsoane de străzi în aria menționată, tronsonul străzii M. Kogălniceanu între str. Hermann Oberth și str. Gaál Gábor este transformat în baza conceptului de „grădină urbană”. Vor fi plantați peste 250 arbori în mai multe zone incluse în proiect și vor fi instalate 7 stații de încărcare pentru biciclete și trotinete electrice, 4 stații pentru încărcarea autovehiculelor electrice, mobilier urban modern, rastele pentru parcarea a 113 biciclete și un sistem de iluminat cu LED. În zona Universității Babeș-Bolyai, proiectul va aduce un omagiu inedit rectorilor universității clujene de la origini până în prezent. De asemenea, pe strada Universității este propusă readucerea la locul inițial a statuii „Sfânta Maria Protectoare” (transmutată în 1957) și crearea unei piațete pe locul parcării actuale”, a scris primarul Emil Boc pe Facebook, după vizita de șantier.

sursă foto: Emil Boc/Facebook și Mossfern AUK – amenajare urbană Kogălniceanu, Cluj/Facebook

Un comentariu

  1. Si pe str. Baritiu ai pus placi de beton care dupa 3-4 ani trebuie inlocuite ca sunt distruse foarte multe dintre ele. De ce nu dai cu asfalt ca ala tine si tehnologia este mai rapida si mai ieftina, mai putina manopera . Dar cred ca la mijloc este vorba de afacerea prietenului Videanu…

Scrie un comentariu