Sabin Sărmaș: Este imensă diferența între mediul privat din care provin, domeniul IT, și administrația centrală. O companie IT cu un astfel de tip de funcționare ar falimenta într-un an. E nevoie de schimbări profunde în administrația publică în general, e nevoie de funcționari performanți (P)

Tânărul liberal Sabin Sărmaș, candidat pentru un mandat de deputat pe listele PNL Cluj, nu se sfiește să afirme că vechea clasă politică a adus grave deservicii României, prin lipsa de preocupare pentru interesul public, prin acțiuni de corupție demonstrate, prin nepricepere și indolență. Însă România are nevoie de un restart, iar PNL este partidul care deține resursele necesare și care poate aduce dezvoltare și prosperitate României. Ca reprezentant al tinerei generații, al comunității de întreprinzători, IT-ist de profesie, din postura de director al Autorității pentru Digitalizarea României, Sărmaș s-a implicat major, în ultimul an, în procesul de reformare a instituțiilor publice, prin creșterea gradului de digitalizare. Într-un interviu pentru Actual de Cluj,  acesta  a vorbit despre metehnele unor vechi politicieni și despre nevoia ca populația să-și recapete încrederea în clasa politică.

Sunteți parte din generația tânără a României, dar în același timp reprezentați unul dintre vechile partide care în ultimii 30 de ani au fost controlate de aceeași clasă politică, frecvent contestată în spațiul public pentru corupție, oportunism, nepotism, clientelism etc. Ce le transmiți clujenilor, românilor, ce poate schimba un tânăr antreprenor, om intrat pe picioare lui în politica mare ?

Partidul Național Liberal este un partid care are în spate 145 de ani de istorie, un partid care a făcut posibilă Marea Unire, care a înființat Banca Națională a României, care a impus votul universal (cu riscul de a pierde alegerile la acea vreme), care pentru principiile liberale și libertățile individuale a înfruntat totalitarismul comunist, așadar un partid care a contribuit masiv și chiar decisiv, aș putea spune, la modernizarea României de-a lungul istoriei.

Pe de altă parte, este adevărat că după revoluție partidele nu au reușit să își creeze o imagine bună, să demonstreze cu adevărat că sunt un pilon al democrației și am avut surpriza să asistăm la o evoluție mai rapidă a societății decât a clasei politice, chiar dacă în mod normal clasa politică nu ar trebui să fie altceva decât o oglindă a societății.

Vorbind însă despre implicarea celor tineri în politică, trebuie să remarcăm că noua generație vine cu o altă abordare, cu altă mentalitate, cu un alt tip de atitudine față de actul politic. Pentru noi, funcția din partid nu este o chestiune de viață și de moarte, putem fi foarte performanți și în mediul privat și, până la urmă, ne asumăm acest parcurs politic din dorința de a oferi plus-valoare comunității, de a pune umărul la dezvoltarea României. Este o vorbă care spune că nu se face primăvară cu o floare și din fericire acesta va fi marele câștig al noului Parlament, mai multe “flori” care să aducă “primăvara”, mai mulți tineri care, alături de seniori, pot schimba fundamental fața acestei țări. Așadar, le spun celor care își pun încrederea în noi că investesc într-o generație care într-un timp scurt a reușit să-și găsească propriul drum și e capabilă să găsească un drum mai bun și pentru România.

Ce reproșuri le-ați face politicienilor care au condus România în ultimii 30 de ani?

Clasa politică este mitraliată zi de zi și asta nu se întâmplă doar în România. Probabil aș avea multe de reproșat, dar dacă e să sintetizez, atunci le reproșez politicienilor faptul că nu au știut să se respecte pe ei și între ei, și, cel mai mult că au tratat cu mare superficialitate rolul și dimensiunea funcțiilor pe care le-au ocupat. De aici toate nenorocirile pentru România. Mulți dintre cei care au traversat spațiul politic în ultimii 25-30 de ani nu au înțeles, sau nu au dorit să înțeleagă, că funcțiile publice, mandatele de aleși trebuie să graviteze în jurul cetețenilor, în jurul intereselor publice și pentru dezvoltarea țării. Administrația centrală și administrațiile locale au fost dominate, de multe ori, de personaje dubioase, preocupate să deservească diferite grupuri de interese private. Din păcate pentru noi, de prea multe ori funcțiile politice și administrative au fost utilizate doar în scopul parvenirii, a creșterii unor afaceri de familie – de unde și apariția sintagmei de baroni locali, atât de uzitată în ultimii 20 de ani în media. Le reproșez politicienilor că prin indolența și nepriceperea lor au dus actul politic în derizoriu. Aruncând cu noroi unii în alții, i-au alungat de mult ori pe cei mai valoroși dintre ei, oameni care ne-ar fi putut da poate o cu totul altă direcție. Scandalurile politice inutile, acțiunile de corupție dovedităe și lipsa unor rezultate vizibile  au consdus la scăderea drastică a încrederii populației în clasa politică, au  generat dezinteres și repulsie, o știm cu toții, astăzi, nu e necesar să ne prefcem că n-am înțeles. Dar tocmai pentru că știm ce nu a fost bine, e necesară implicarea. Îmi doresc enorm să contribui pentru ca percepția în privința clasei politice să se schimbe fundamental și la noi. Pentru că România are nevoie de politicieni devotați, de oameni pricepuți în profesiile lor și știu că oricât de hulită ar fi clasa politică, PNL reprezintă garanția că poate oferi o schimbare majoră. Suntem  datori să ne străduim să schimbăm lucrurile, iar eu asta mi-am propus să fac, pentru că știu că se poate, într-o Românie care are un potențial imens.

Cum vi se pare că funcționează administrația centrală, odată ajuns la conducerea Autorității pentru Digitalizarea României?  Ce credeți că ați reușit să schimbați în scurta perioadă de când dețineți funcția de președinte al acestei instituții cu rang de minister, ce ar mai fi de schimbat?

Diferența între mediul privat din care provin, domeniul IT, un mediu excepțional, e drept, și administrația centrală este imensă. O companie IT cu un astfel de tip de funcționare ar falimenta într-un an. E nevoie de schimbări profunde în administrația publică în general, e nevoie de funcționari performanți, motivați și bine plătiți, este nevoie de foarte multă ordine și organizare. Multe dintre acestea lipsesc astăzi. Am reușit câteva schimbări în instituție dar aceste lucruri au efect pe termen lung. Pe termen scurt, ești într-un permanent maraton între a schimba modul de funcționare a instituției și a livra cât mai multe proiecte.

Pe de altă parte, de când am fost numit la conducerea Autorității pentru Digitalizarea României – care este în directa subordine a prim-ministrului – am reușit să demarez poate cel mai important proiect de digitalizare a României, cel de identitate digitală, numit „Platformă software centralizată pentru identificare digitală” (PSCID). Chiar la finalul săptămânii trecute (în 27.11.2020) am încărcat pe SEAP documentele privind achiziția serviciilor de dezvoltare a platformei. De asemenea, am demarat procedurile de selecție națională a Centrelor Europene de Inovare Digitală (eDIH), în parteneriat cu Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, centre care vor avea un rol fundamental în modernizarea României prin digitalizare și care pariez că vor face istorie.

Începând din luna martie, am înregistrat un adevărat salt al digitalizării în sistemul public, dar și în viața de zi cu zi.

În luna aprilie, am inițiat demersurile pentru un upgrade legislativ. Prin OUG nr. 38/2020, am creat o nouă legislație pentru semnătura electronică. Am obligat practic toate instituțiile publice să accepte înscrisuri în format electronic de la cetățeni și de la companii, urmând să răspundă solicitărilor primite tot în format electronic.

Tot în luna aprilie, am coordonat implementarea platformei aici.gov.ro, registratura online care a fost interfața Ministerului Muncii în dialogul cu angajații și angajatorii pe tot parcursul pandemiei COVID-19. Depunerea documentelor se realizează 100% electronic, iar peste 1.500.000 de români au beneficiat de utilizarea acestei platforme.

Recent, am lansat Consiliul Național pentru Transformare Digitală (CNTD) – un ”laborator digital”, unde vom aduce expertiză din mediul privat și mediul academic pentru instituțiile statului, în procesul de elaborare a politicilor publice, a actelor normative și de validare a abordărilor tehnologice la nivel național. CNTD asigură colaborarea constantă și eficientă a sectorului public cu mediul de business. Consiliul are 300 de membri, 300 de experți cu rol consultativ care sunt organizați în 7 grupuri de lucru. Acești experți vor dezbate și elabora propuneri pentru strategiile naționale privitoare la AI & Big Data, Digital Skills, Interoperabilitate etc.

O schimbare extraordinară a fost evoluția platformei Ghișeul.ro, pe care am dezvoltat-o pe o solidă bază normativă ce i-a permis integrarea tuturor serviciilor publice, locale și centrale, precum și acceptarea de plăți de la persoane juridice. De la preluarea platformei de către ADR, în ianuarie 2020, au fost înregistrați peste 250.000 de noi utilizatori

În prezent, sunt peste 748.000 utilizatori activi care, odată cu extindere serviciilor publice electronice, pot achita online peste 300 de tipuri de plăți. În primele 9 luni ale anului, peste 740.000 de tranzacții au fost înregistrate, toate cu zero comision pentru contribuabili, iar plățile efectuate prin Ghișeul.ro au totalizat peste 363 de milioane de lei încasați la buget.

Închei prin a menționa colaborarea noastră excelentă cu mediul asociativ. ADR, alături de echipa și voluntarii Code4Romania, au livrat un ecosistem de 6 soluții online care să faciliteze accesul românilor la informații verificate, din surse oficiale, precum și la mijloace de întrajutorare validate, esențiale în această perioadă: stirioficiale.ro, datelazi.ro, cetrebuiesafac.ro, diasporahub.ro și rohelp.ro. 1 din 3 români a accesat știrioficiale.ro.

Desigur, ar mai fi aspecte de schimbat în administrație. Cea mai importantă schimbare ar fi una de mentalitate, la toate nivelurile. Aș începe cu un lucru devenit, din păcate, clasic în administrația românească, și anume dosarul cu șină. Digitalizarea proceselor administrative va duce inevitabil la dispariția acestui element de papetărie, care este un subiect perpetuu de stres, dar și de glume pentru cetățean. De exemplu, implementarea de roboți software care să desfășoare munca repetitivă a funcționarilor va crește substanțial productivitatea muncii. În acest fel, funcționarii vor îndeplini sarcinile relevante, în folosul cetățeanului, nu cele care presupun plimbatul de hârtii.

Ce v-ați propus să realizați din postura de parlamentar?

Ținând cont de experiența mea profesională, atât în mediul privat, cât și de la conducerea Autorității pentru Digitalizarea României, este absolut firesc să mă dedic în special proiectelor care pot transforma România într-un stat modern, printr-o digitalizare accelerată, printr-o creștere accelerată a economiei digitale. Și eu mi-am petrecut suficient timp la cozi, mi-a fost întors/respins dosarul pentru lipsa unei adeverințe obscure sau pentru lipsa celebrului „dosărel cu șină”.

Am propus încă de la începutul campaniei un pachet legislativ care să simplifice viața cetățenilor, pachet promovat ca #DigitalFirst. Este vorba de validarea legislativă a sediului social virtual pentru firme, de aplicarea principiului „once-only”, de identificarea video la distanță și de legile open data și open source în sectorul public.

Prima propunere legislativă va fi una care va permite companiilor să existe doar în online. Obligația existenței unui sediu social fizic pentru orice firmă este inutilă în anul 2020. Vreau să eliminăm obligativitatea sediilor sociale fizice pentru că:

1.Deseori, la sediul social nu se desfășoară activitatea economică

2.Documentele solicitate de stat pot fi salvate și păstrate în format electronic

3.Procesul de deschidere a unei firme trebuie optimizat, mai ales acum, când multe industrii sunt vulnerabile

Legea prin care voi implementa principiul „once-only” prevede faptul că o instituție publică nu poate solicita aceeași informație de două ori. În practică, aceasta înseamnă că dacă informațiile sunt deja stocate într-o bază de date a statului, acestea nu pot fi solicitate din nou de la cetățean. Aplicarea principiului „o singură dată” va elimina: copiile după cartea de identitate, copiile după certificatul de naștere, necesitatea obținerii cazierului judiciar sau a certificatului de atestare fiscală – pe scurt, cam toate actele pe care astăzi le așezăm cu grijă într-un dosar cu șină.

Legea identificării video la distanță va permite identificarea cetățenilor folosind mediul online. Nu ne mai prezentăm fizic la ghișeul unei instituții publice sau private, putem să ne autentificam cu ajutorul telefonului sau al camerei web a laptopului.

Va fi, de asemenea, o propunere legislativă care va obliga instituțiile și autoritățile publice să publice informațiile pe care le dețin, ca date deschise, folosind standarde deschise. În același timp, orice sistem software asupra căruia statul deține drepturi de proprietate devine open source pentru orice altă instituție a statului.

Care credeți că ar trebui să fie direcția României în perioada următoare?

Tot ceea ce face România în următorii ani va fi influențat de statutul nostru de țară membră a Uniunii Europene și a NATO, precum și de parteneriatul strategic cu Statele Unite ale Americii. Este direcția corectă, pentru că un astfel de statut implică asumarea de valori care transformă profund societatea românească, care ne curăță definitiv de reziduurile celor 50 de ani de comunism.

Dincolo de aceste aspecte, România trebuie să își asume un alt nivel de provocări. Suntem a VII-a țară a Uniunii Europene din punct de vedere al populației – cea mai importantă resursă a unei națiuni – deci trebuie să devenim jucători la nivel regional, să devenim liderii economici și politici ai sud-estului Europei. Ritmul de creștere economică ne oferă argumente solide pentru îndeplinirea acestui acest obiectiv. Avem resursele financiare și umane pentru modernizarea României, avem un context deosebit de favorabil. Acum ne trebuie înțelepciunea și curajul de a ne asuma acest rol, de stat care dorește să ardă rapid etape în evoluția sa.

Pentru că veniți din PNL Cluj, v-ați format în Cluj, ce considerați că-i lipsește în acest moment orașului, cum vedeți dezvoltarea județului Cluj pe termen mediu și lung?

Țin atât de mult la Cluj-Napoca încât deseori mi se pare ca are tot ce îi trebuie. Trăim într-un oraș și un județ care are foarte multe și care oferă foarte mult locuitorilor săi. Orașul a evoluat fantastic începând cu anul 2004 și nu mă refer aici doar la infrastructură, instituții sau mediul privat, ci și la oameni, la comunitate. Suntem o comunitate deosebită cu o evoluție fantastică și asta se datorează atât celor care locuiesc în Cluj de ani de zile, cât și celor care vin aici, în special datorită universităților și stilului de viață de care au parte.

Similar României, Clujul va trebui să își asume acest rol de oraș european care contează pe harta Uniunii Europene. Nu cred că suntem într-o competiție cu Bucureștiul, deși ar trebui să fim cu toții mai determinați atunci când luptăm pentru orașul nostru, așa cum face administrația locală spre exemplu – metroul părea o glumă acum doi ani, astăzi e tot mai aproape de un start cât se poate de real.

Suntem într-o competiție cu noi înșine și putem urca la următorul nivel întărind comunitatea, aducând în prim-plan lucrurile de valoare care stau ascunse de multe ori și care pot genera noi comunități în jurul lor, precum și programând o dezvoltare sustenabilă în care nu este nimeni lăsat în urmă, pentru că beneficiem de resurse. Dacă ar fi să rezum, Clujul trebuie să se pregătească repede pentru viitorul care vine și care îl va transforma și mai mult. Acest lucru se poate face numai și numai în jurul a ceea ce am clădit deja, dezvoltând fiecare din dimensiunile deja consolidate: universități, inovație, servicii medicale, industrii, calitatea vieții etc.

Acest text are caracter de ADVERTORIAL

Nici un comentariu

Actual de Cluj