S-au reactivat investitori: proiect de peste 200 locuințe, relansat după 10 ani, vecin cu The Office şi viitorul ansamblu Argos. Marea dilemă: ce se întâmplă cu traficul în zonă?

O firmă controlată de investitori francezi anunța în urmă cu aproape 10 ani un proiect de 55.000 mp, cu apartamente, birouri și chiar și un hotel. Regim maxim de înălţime: 21 de etaje! În 2017, pe terenul vizat din zona Buftea – Scorțarilor nu a apărut niciuna din aceste funcțiuni. Acum, proprietarii de la Stemmer Development revin cu un nou proiect, pe care tocmai l-au prezentat arhitecţii în şedinţa Comisiei de Urbanism a oraşului. Ce-i drept, cu nişte clădiri departe de înălţimile desenate în urmă cu ceva ani. Nu departe de această zonă unde se anunţă un nou proiect imobiliar de amploare, investitori belgieni vor să reactiveze o fostă platformă industrială şi au propus chiar în acest an un proiect pentru fostul Argos – proiect criticat dur în Comisia de Urbanism şi ulterior modificat. Dintre îngrijorările exprimate acum în Comisia de Urbanism: ce se întâmplă cu traficul din zona deja „sugrumată”? Asta în condiţiile în care cele două mari proiecte – Argos şi Stemmer – ar aduce peste 460 de apartamente noi în zonă, dar şi birouri, care la rândul lor sunt generatoare de trafic.

Conform propunerii firmei Stemmer anunțată în 2008, ansamblul din zona Buftea – Scorţarilor urma să cuprindă spaţii rezidenţiale, un hotel şi clădiri de birouri. În 2019, apăreau detalii şi ansamblul primea chiar şi aviz de opotunitate în comisia de urbanism de atunci: proiectul era botezat “Les Tours de Cluj” şi aduceau turnuri de până la 21 de etaje. Acum, o nouă versiune de mobilare a terenului de 11.000 mp a fost prezentată în şedinţa Comisiei Tehnice de Amenajare a Teritoriului şi Urbanism (CTATU): se vorbeşte de 6-7 etaje. Arhitectul Cristian Bănuț, de la Arhimar, a precizat că proiectul actual vizează un teren lăsat în paragină de 10 ani. „Proiectul aprobat anterior avea un regim de înălțime prea mare, care nu era viabil”, a explicat arhitectul. Terenul are acces la străzile Scorţarilor şi Buftea, e foarte aproape de cel mai mare complex de birouri din Cluj – The office – şi, alături de proiectul Argos, promite să regenereze zona, dar şi să atragă trafic.

Arhitectul care a susţinut proiectul Stemmer a făcut şi o trecere în revistă a situaţiei actuale: pe amplasament există o serie de construcţii în paragină – un „schelet” de biserică în ruină, care a început să fie demolată, două clădiri anexe ce urmează la rândul lor să fie demolate și un fost atelier de reparații. Ca urmă de fostă industrie, acesta ar putea fi păstrat. „Am propus păstrarea clădirii, restaurarea și integrarea sa în concept. La sud avem Canalul Morii, aproape e platforma Argos, în curs de dezvoltare. Avem şi o locuinţă cu două etaje şi pod, pe limita de proprietate, o situaţie atipică, aşa că ne-am retras de la acel imobil”, a mai precizat Bănuţ. Înspre Canalul Morii se păstrează zonă de protecţie şi, potrivit proiectantului, spaţiile verzi amenajate pe sol reprezintă 30% din parcelă. Vor fi amenajate două niveluri de parcări subterane. Ansamblul în sine ar urma să aducă trei imobile noi: unul de birouri şi două clădiri de locuințe colective, iar clădire dinspre strada Scorțarilor ar avea parter comercial, cu servicii. Pentru clădirea care ar urma să fie reabilitată, arhitecţii au propus realizarea unui spațiu de co-working, pe modelul deja operaţionalului Cluj Hub. Proiectul prevede 225 de apartamente şi 350 de parcări. Răspunzând unor observaţii din comisie, arhitectul a mai precizat că va mai exista o piațetă și spaţii pietonale între clădirile de birouri, iar traseul acestora se va corela cu traseul propus de vecinii de la Argos; retragerea de 9 metri faţă de Canalul Morii este respectată.

Primele observaţii din Comisia de Urbanism au vizat traficul care ar urma să fie generat de noile construcţii, mai ales în contextul în care şi proiectul Argos vine cu un ansamblu de mari dimensiuni.
„Zona de studiu de circulaţie ar trebui extinsă, e o zonă unde deja sunt probleme de trafic”, a menţionat şefa Serviciului siguranţa circulaţiei, Mirela Mărincean. Bănuţ a precizat însă că a fost deja întocmit un studiu de trafic pe suprafaţă extinsă (la comanda beneficiarului), acesta a fost depus la primărie şi ar fi luat în calcul dezvoltarea oraşului pe următorii ani, dar şi proiectul Argos din vecini.

Despre proiectul Argos, mai multe detalii aici:

Ansamblu imobiliar pentru terenul fostei fabrici Argos. Proiectul, “desenat” de arhitecții noului PUG, a fost criticat în Comisia de Urbanism fiindcă nu respectă… PUG-ul

şi

Cum s-a schimbat proiectul imobiliar de la Argos, după ce arhitecţii noului PUG au fost “certaţi” la Urbanism

„Dacă ajungem la „roșu” cu traficul, tăiem din apartamente”, a intervenit primarul Emil Boc, cel care conduce şedinţele de urbanism şi edil într-un oraş care a ajuns deja să fie, uneori, „paralizat” de trafic. Viceprimarul Dan Tarcea a avut de făcut o altă observaţie: proiectul propus are cu trei etaje peste ceea ce există construit în zonă (patru etaje). „Ce le spun oamenilor la o asemenea observaţie?”, a întrebat Boc, sugerând că proiectul nu trebuie obligatoriu să meargă spre maximul admis în regulamente. La rândul său, arhitectul şef al Judeţului, Claudiu Salanţă, a avut de făcut o recomandare în ceea ce priveşte regimul de înălţime: dacă Argos are clădiri de cinci etaje la stradă, la fel se poate şi în cazul proiectului Stemmer. „Să tratăm cu aceeași unitate de măsură ambele investiții. Văd două investiţii majore care se doresc în această zonă, ar putea să rezolve ce înseamnă circulaţii prin proiectele de utilitate publică propuse prin PUG. Strada Scorțarilor e propusă pentru expropieri, până la Buftea. Ai două ansambluri, dar ceea ce propune PUG-ul aduce o rezolvare”, a spus Salanţă. S-a mai pus în discuţie şi necesitatea unor dotări de utilitate publică: dacă la Argos se face grădiniţă, aici să fie creşă. O astfel de funcţiune e şi în folosul beneficiarilor şi chiar poate fi o foarte bună unealtă de marketing pentru un astfel de proiect, a admis reprezentantul investitorilor, care a precizat că s-a gândit un asemenea spaţiu la parterul clădirii rezidenţiale. „Creșa nu poate fi la parterul unei clădiri, trebuie respectate nişte norme”, a intervenit primarul. „Nu mai putem trece cu vederea sub nicio formă astfel de servicii de utilitate publică. Încercăm acum să găsim soluţii pentru Bună Ziua, unde investitorii au promis astfel de servicii şi nu le-au făcut. Mai sunt terenuri rezervate, dar nu sunt făcute dotările”, a amintit Boc, vorbind de o zonă asaltată de construcţii inclusiv în mandatele sale precedente. „Blocul de la Canalul Morii are un parter cu funcțiuni publice destinate în special locatarilor – o grădiniță în regim privat adresată celor din zonă e o opţiune – să rezolve o problemă existentă în zonă, dar nu exclusiv pentru locatarii din acest proiect”, a spus Bănuţ.

Arhitectul Marcel Crișan, membru CTATU, a atras atenţia asupra amenajărilor din zonă, dar şi asupra aspectului clădirilor propuse. „Dacă vrem să activăm zona pietonală, o zonă pentru bicicliști, trebuie şi terase. Propunerea are blocuri standard cu balcoane – poate ar fi interesant să gândiţi retrageri, nişte logii”, a spus Crişan. Şi, încă o dată, s-a trasat paralela cu Argos. „Proiectul Argos a adus spaţii deschise 24 de ore. Cu dotări de cartier, bine conectate pietonal, această zonă ar deveni una cu identitate mult mai bună. Sunt două pete mari, dar ar fi mult mai frumos să fie percepute unitar”, au spus membrii comisiei. S-a mai recomandat restudierea mobilării pe parcelă, pentru că între unele clădiri distanţele ar fi foarte mici.

Un vecin dintr-un bloc vechi de 70 de ani a intervenit cu perspectiva locuitorilor zonei. Ovidiu Rusu a atras atenţia că o parte din canalizarea care deserveşte blocul său e realizată pe terenul investitorului, dar arhitecţii de la Arhimar au explicat că au primit deja notificările pe acest subiect, iar varianta actuală de proiect a rezolvat acest aspect. „Asociația pe care o reprezint a ridicat problema de trafic. Strada Scorţarilor are o bandă pe sens, iar cea de pe latura de nord e ocupată de parcări. În anumite momente ale zilei se creează un grav blocaj pe Scorțarilor, la intersecţie cu Buftea. Clădirea de birouri existentă nu face față, pe zona unde ați propus dvs clădirea de birouri se parchează acum – sunt vreo 100 de mașini parcate. Sigur, asta nu e problema dvs, dar tot ne întrebăm ce se va întâmpla cu ele. Vom avea încă alte 200 de locuri de parcare pentru apartamentele din acest proiect, încă 200 de maşini, ceea ce va fi o mare problemă, încă 200 de mașini la Argos. Traficul generat de cele două investiţii majore va crea probleme foarte mari şi, din păcate, nu prea există posibilităţi de lărgire a străzii”, a spus clujeanul care locuieşte în zonă.

Bănuţ a mai amintit o dată că studiul de trafic realizat pentru acest proiect există şi ar urma să fie analizat în comisia de trafic şi discutat cu specialiștii. Mai mult, a susţinut că problemele de trafic au soluţii. „Strada Scorțarilor se blochează la intersecţia cu Buftea din cauza a ceea ce se întâmplă la intersecţia Buftea – 21 Decembrie. De acolo începe problema şi există recomandări în acest sens, pentru deblocarea situaţiei. Din valori simulate de trafic reiese că se poate ajunge la pragul maxim, dar nu se ajunge la un blocaj. Avantajul acestei parcele e că are intrare-ieșire la două străzi. Şi mai e un aspect. Clienții dau bani să stea în centru, tocmai ca să fie aproape de locul de muncă. Asta înseamnă că mulţi dintre ei nu sunt participanți activi la trafic. Chiar am făcut un studiu în acest sens. Am fost la investiții, proiecte de-ale noastre din zona centrală și am văzut câte mașini sunt în parking în timpul zilei. Aceasta e o realitate”, a mai precizat Bănuţ.

Proiectul va trebui să revină în analiza comisiei de urbanism. Au rămas ca puncte de interes major: problema traficului şi corelarea cu proiectul Argos în această analiză, integrarea urbană în ceea ce priveşte regimul de înălţime şi problema creşei. Bănuț a remarcat însă că ansamblul Argos are 5 etaje doar pe porţiuni, dar ansamblul e, de fapt, mai înalt. Salanţă a precizat însă că se referă la alinierea laturii dinspre stradă. „E nevoie de regenerare urbană, sunt zone care arată mizerabil, trebuie să aveți sprijin instituţional, dar să iasă niște lucruri minunate. În urma acestor proiecte să rămână ceva de urmat în toată țara, ca stadionul domnului Ţigănaş”, a ţinut să precizeze Boc, în sala în care era prezent şi preşedintele OAR, „semnatar” de Cluj Arena. „Nu spunem „NU” proiectului, suntem convinși de necesitatea investițiilor, nu vrem să blocăm pe nimeni, dar îmi doresc să rămână lucruri de calitate”, a declarat Boc în şedinţă publică.

Proiectul Stemmer-Arhimar poate fi consultat AICI

Nici un comentariu

Kristina Reştea

Kristina Restea este reporter in echipa publicației online Actualdecluj.ro și are o experiență de 12 ani în presă. E absolventă a Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, secția Jurnalism. Anterior lansării proiectului actualdecluj.ro a scris pentru cotidianul local Ziua de Cluj, ca reporter în departamentul Economic.