S-a schimbat optica pentru Clujul anului 2050 care se pregătește de acum/”Ori de câte ori aleg între un copac și o terasă aleg copacul, să fie foarte clar”

Cu argumentele proiectanților enunțate din nou și obiecțiile aduse de activiști și cetățeni, critici susținute de petiții cu mii de semnături, soarta copacilor maturi de pe strada Universității din centrul Clujului a fost discutată din nou de specialiștii din comisia de urbanism a Primăriei. În urma discuțiilor, balanța a fost înclinată în favoarea coacilor, chiar de către primarul Emil Boc care a ținut să spună încă de la începutul discuțiilor că orașul trebuie să trăiască în armonie cu natura dar și că Primăria, fiind mediator al interesului public, urmează să ia o decizie care să unească orașul.

Arhitectul Arnold Macalik  a explicat, din nou, argumentele pentru care proiectul de modernizare din zona Kogălniceanu a propus relocarea unui număr foarte mare de copaci de pe strada Universității, în favoarea plantării unor noi specii de arbori (glădiță și ginko biloba). Proiectantul a acuzat chiar că, deși a fost în juriul concursului de soluții, fostul arhitect șef al municipiului, Ligia Subțitică s-a răzgândit, deși tocmai pentru partea de amenajare verde proiectul biroului pe care îl reprezintă a fost apreciat de juriu și declarat câțtigător.

În  cadrul discuțiile din comisia de urbanism din 24 iulie, Ligia Subțirică a argumentat că, fiind vorba despre un proiect jurizat în 2018, de atunci lucrurile s-au schimbat foarte mult, vegetația și ea, la fel și dezideratele orașelor privind schimbările climatice, copacii maturi devenind mult mai importanți pentru ecosistemele urbane.

Pentru păstrarea copacilor maturi s-a pronunțat și arhitectul Voicu Bozac, deși a recunoscut că proiectul Mossfern este ireproșabil și „corect” urbanistic. El a militat pentru păstrarea teilor din fața cafenelei Sisters dar și a copacului din fața bisericii piatriste, chiar dacă încurcă refacerea treptelor de acees originale pentru acest edificiu. Ca să fie totul clar, Bozac a enunțat, potrivit planșelor prezentate, exact care copaci ar trebui păstrați.

A intervenit și arhitectul Vlad Negru, mmebru în comisie, însă în favoare proiectului Mossfern. Negru a arătat că încă există o frică și o reticență a oamenilor în fața proiector de reamenajare urbană din Cluj, dar că în ciuda acestora, multe dintre proiecte au confirmat, de la amenajarea Pieței Muzeului, la închiderea circulației pe latura de vest a Pieței Unirii și până la noul aliniament de arbori coerenți de pe strada Horea (unde la fel au fost îndepărtați teii maturi de pe aliniament, odată cu modernizarea arterei).

„Fie că vorbim de acest proiect (strada Universității – n.red.), fie că vorbim despre celelalte, această dimensiune urbanism verde și arhitectură verde nu mai pot fi ocolite, ele reprezintă dimensiunea prezentă și viitoare a orașului nostru. (…) Rugămintea mea este ca dumneavoastră, ca specialiști, atunci când propuneți proiecte, atunci când analizați impactul lor asupra Clujului, să aveți în vedere dimensiunea urbanismului verde și dimensiunea arhitecturii verzi. Repet, dumneavoastră ca arhitecți sunteți o parte importantă, centrală, a proiectelor, dar nu sunteți singurii, nu facem proiecte, nu construim catedrale în deșert, nu construim orașe în deșert. Construim orașe pentru oameni, cu oameni și pentru oameni în Cluj-Napoca. Proiectele dvs trebuie să aibă în vedere permanenta comunicare, interferență cu cetățenii. Dacă nu găsim acest echilibru, nu ne facem treaba cum trebuie. În urma dislogului între profesioniști și societate trebuie să iasă cea mai bună soluție cu putință (…) Orașele viitorului nu se programează în viitor, ci acum se pregătesc, iar Clujului de peste 50 de ani acum îi punem temelia serioasă, așa cum întreaga Europă își clădește spațiile publice de calitate acum, pentru a putea să beneficieze peste ani și ani de ceea ce trebuie să fie fără poluare, orașe cu spații publice deschise, orașe pentru oameni, orașe în care să îți facă plăcere ca să trăiești, nu din care să fugi – un oraș care să trăiască în armonie cu natura. Rețineți această frază: orașele trebuie să trăiască în armonie cu natura (…) Subiectul e acesta: ce facem cu copacii existenți de pe strada Universității? E bine să păstrăm un aliniament perfect, impecabil pe hârtie, ținem cont de existența copacilor și beneficiile pe care copacii le au pentru viața din comunitate – eliminarea poluării, pentru ceea ce înseamnă calitatea vieții și reducerea gazelor cu efect de seră? Putem găsi un echilibru între cele două concepții – a arhitectului, a ceea ce spun cetățenii, despre importanța copacilor pentru viața de zi cu zi, pentru efectul pe care îl au asupra fiecăruia dintre noi, de-a diminua stresul și de a contribui la creșterea calității aerului? Putem găsi un compromis, o soluție? (…) Referitor la terase – niciodată Primăria nu a pus semnul egalității între urbanism verde și terase. Terasele nu constituie o prioritate pentru urbanismul verde. Ori de câte ori aleg între un copac și o terasă aleg copacul, să fie foarte clar! Nu punem semnul egalității între o un copac și o terasă. (…) Dimensiunea economică nu are prioritate în fața celei verzi. Prefer să reduc dimensiunea unei terase decât să tai un copac”, au fost declarații ale primarului Emil Boc din ședința comisiei de urbanism din 24 iulie.

În dezbatere, Adrian Dohotaru de la asociația SOS a pus pe masă și argumente de la Asociația Peisagiștilor din România în favoare păstrării copacilor maturi. La fel, consiliera locală USR Adriana Cristian a amintit de dezideratul de la congresul mondial al arhitecților de la Copenhaga din 2023 potivit căruia verdele are prioritate în fața construcțiilor.

Deocamdată, Primăria nu a anunțat o decizie, urmând ca ea să se ia săptămân aceasta, pentru forma în care proiectul va continua. Deja, o bună parte din copacii de pe strada Universității au fost îndepărtați, după cum au arătat activiști din oraș.

Administratorul grupului Clujul Civic, una dintre platformele din social media care a susținut păstrarea copacilor, István Szakáts a lăudat participarea civică și a jubilat că, cel mai probabil, Primăria a decis ca copacii maturi să rămână la locul lor pe arteră.

„#copaci #universității #win Copacii rămân. Și treaba abia acum începe. Da, copacii de pe Universității rămân. Veste mare. După ședința de CTATU de azi, e imposibil ca proiectul să mai continue pe bază de drujbă și excavator. Putem pune gâtul jos pe asta. OSĂ urmeze săptămâna asta și “decizia” primăriei – dar care, cam evident, deja e luată. Pe scurt, victorie copaci. Dar și mai important, victorie ideea că cetățenii trebuie implicați în proiectele orașului. Iar pe asta, treaba abia cum începe. Vom reuși să depășim cacealmalele numite consultări publice, baterile de burtă în cerc restrâns de tip CIIC? Suntem în stare să creăm un set de instrumente reale pentru co-crearea orașului? Astea-s întrebările mari. Iar cele două major win-uri, (ne)Betonarea Someșului și păstrarea copacilor de pe Universității – dar și multe altele – ne vor putea servi ca prilej de analiză și planificare de noi acțiuni. Respect miilor de cetățeni clujeni care au semnat petițiile pe caz, și zecilor care s-au implicat în dezbaterile publice. Dar de fapt respect clujenilor care încep să se sature de gargară și PR și vor revenirea la cinstit, real, și rezonabil. Ne vrem orașul înapoi. Cum procedăm?”, a scris activistul după dezbaterea din 24 iulie.

sursă foto: Clujul Civic/Facebook