Închide

S-a patentat dezbaterea de urbanism. Proiectul bazei sportive La Terenuri, explicat public. Ce vor societatea civilă și specialiștii de la viitorul proiect

ActualitateAdministrațieTop NewsUrbanism by Luminiţa Silea - iun. 10, 2019 3 1108

O bază sportivă pe 4,2 de hectare de teren a fost studiată printr-un Plan Urbanistic Zonal în zona La Terenuri. Proiectul a fost scos de Primărie chiar în campania electorală pentru alegerile europarlamentare și prezentat pe Facebook de primarul Emil Boc cu simulări și filmulețe pregătite de arhitecți. Acum, documentația a ajuns la Comisia Tehnică de Urbanism, Primăria anunțând că face cu ocazia aceasta și o dezbatere publică. Două ore au fost consumate pentru prezentări și discuții cu privire la proiectul urbanistic. Arhitecți din Comisie dar și reprezentanții inițiativei La Terenuri care au activat această zonă prin proiecte comunitare au cerut renunțarea la gardurile propuse pentru îngrădirea bazei sportive sau separarea ei de pădurea din zonă, păstrarea unei identități a locului, aparate de joacă din materiale naturale, alei și piațetă nebetonate.

La documentație a lucrat firma Arhi Box a arhitectului Călin Lada, dar și arhitectul Mihai Racu, membru în Comsia de Urbanism a Primăriei.

Boc i-a lăudat pe arhitecții care au făcut proiectul menționând că reprezintă o punere în scenă a standardelor de calitate în materie de zone verzi la care aspiră Clujul (În campania pentru europarlamentare a apărut pe Facebook-ul primarului un filmuleț care prezenta proiectul bazei sportive La terenuri).

În 2006, Primăria voia să caseteze pârâul Calvaria din cel mai mare cartier al Clujului și să facă din el zonă pentru parcări. După 12 ani, culoarul pârâului și singura zonă încă verde și neconstruită din Mănăștur face obiectul unui master plan de bază sportivă care să fie redată oamenilor din cartier. Înainte de adjudecarea masterpalnului către Napotech Proeict și Arhibox (după trei proceduri de licitație), Primăria a anunțat că deține circa 7800 de mp de teren în zona La Terenuri și că restul e proprietate privată. Apoi USR a arătat, cu date de la cadastru, că 80% din teren este proprietate publică.

Planul Urbanistic Zonal studiază un teren de 4,2 hectare. Proiectul va necesita exproprieri. Lada a anunțat public că o parte dintre proprietarii privați au fost identificați iar alții nu, fără să precizeze exact despre ce suprafețe de teren este vorba. Proiectanții au spus ulterior că există mai mult teren public decât s-a crezut în primă fază și că urmează ca proprietarii să fie identificați pe parcurs. Proprietatea este clară doar pentru un sfert de teren la momentul prezentării.

Ce s-a întâmplat la ședința de urbanism-dezbatere

Primarul Emil Boc a anunțat la începutul ședinței Comisiei de Urbanism că își dorește ca documentația de urbanism să ajungă în luna iulie la Consiliul Local pentru votul de intrare în vigoare.

Emil Boc l-a lăsat pe arhitectul șef al municipiului, Daniel Pop, să conducă ședința de urbanism, afirmând simbolic că s-ar retrage de la microfon. Pop și-a luat rolul în serios și a afirmat că proiectul a fost discutat cu două săptămâni în urmă la Comisia Operativă care a făcut o serie de recomandări. Arhitectul șef a ținut să spună și el că materialul e unul de calitate care furnizează informații și permite analiza și că, dacă așa ar fi arătat toate proiectele, atunci munca specialiștilor ar fi mai ușoară.

Arhitectul Călin Lada a prezentat pe un ecran mic instalat în sala de ședințe un filmulet 3D cu noua bază propusă La Terenuri.  A vorbit despre acces, ca o problemă a locului, zona fiind deservită de străzi de categoria a IV-a și așa sufocate de trafic plus de alei pietonale. Baza ar deservi 40.000 de persoane din Mănăștur Sud, potrivit unei analize făcute de proiectanți.  ”Nu dorim atragarea personelor cu mașini în zonă”, spus Lada.

Arhitectul șef a ținut să spună că până la urmă asta e ideea unei baze sportive, să nu apari cu mașina. Cu mingea ridicată la fileu, Boc a ținut și el să amintească de sala de sport cu scări rulante și, în stilul său caracteristic, a adus o nouă maximă: ”mașina e ca soacra, o respectăm, dar nu o lăsăm să de conducă viața”.

Proiectantul a mai prezentat date tehnice cu privire la proiectul care concentrează o zonă verde centrală, una cu de terenuri de sport exterioare (volei, baschet, fotbal), o zonă construită cu sală de sport și vestiare, o zonă de loc de joacă pentru copii, dar și o pistă de alergare, una de role și biciclete în cazul căreia comisia operativă a cerut eliminarea ei din motive de sigurață, zonă de fitness pentru seniori (după cum s-a exprimar Lada), o zonă pentru parcour, un amfiteatru, o aleea de-a lungul pârâului.

Primarul Boc n-a fost mulțumit de felul în care Lada descrie proiectul și l-a sancțioanat că tot bate câmpii și că nu trezește nicio emoție insistând pe chestiuni mult prea tehnice. Obiecțiile formulate de arhitecții din Comisia de Urbanism dar și de reprezentanții inițiativei comunitare La Terenuri au fost preluate de Mihai Racu, cel care a luat microfonul și le-a driblat.

Emil Boc a cerut public să se formuleze asemănările și deosebirile între baza sportivă propusă și cea deja amenajată de Primărie în Gheorgheni. Pop a spus că baza pentru cartierul Mănăștur este mai mică și că nu poate să asigure toate facilitățile de la cea situată în Gheorgheni, de două ori mai mare – zona de paintball, o pistă de alergare mai lungă, piste de popice. În plus, la baza propusă în Mănăștur va fi un skatepark mai mare, un perete pentru graffiti și unul de cățărat. Baza din Gheorgheni e mai accesibilă, a mai completat arhitectul-șef.

O reprezentantă a proprietarilor din zonă a arătat că proprietarii n-au fost consultați niciodată în ultimii zece ani deși au făcut mai multe oferte Primăriei, inclusiv de vânzare a terenurilor. Aceasta a cerut să fie băgați în seamă. Boc i-a răspuns că municipalitatea nu putea discuta cu oamenii până nu face demersurile legale și pregătește o serie de documentații. Femeia a insistat pe interesele proprietarilor provați și a amenințat Primăria cu instanța. Boc s-a arătat enervat și i-a imputat că vine să facă scandal și să își facă imagine.

Lala Panait din cadrul inițiativei La terenuri a cerut păstrarea caracterului verde al zonei, legarea bazei sportive de zona de pădure dar și a cinematografului Dacia care se dorește un centru comunitar pentru cartierul Mănăștur. „Zona înveciată de grădini cultivate ar trebui și ea discutată și lansăm Primăriei o discuție de acest fel, să încurajăm încă un pionierat al Clujului, mai ales că oaspeții străini au fost curioși cu privire la această zonă și au cerut expres să o viziteze. Ne bucurăm că am organizat aici șase ediții de Zilele Mănășturului. Festivalul ar trebui preluat ca organizare pentru căeste păcat să nu mai continue iar noi nu vom putea să ne mai ocupăm”, a completat Lala.

Arhitectul Voicu Bozac – membru în comisia de urbanism – a cerut renunțarea la împrejmuirea bazei și soluții de împrejmuire discrete, cu vegetație. Racu a spus că Primăria a cerut acest aspect și că terenurile de sport au nevoie de împrejmuiri. „Pădurea și pârâul Calvaria nu se văd bine în proiect pentru că noi avem o zonă clară de studiu prin contract. Însă, prin accese le-am atins. Terenurile de sport cu nocturne for fi îngrădite cu plase. Legea cere ca bazele sportive să fie împrejmuite. Sunt două poduri propuse peste pârâu și o alee pentru plimbare, de asemenea am propus ruperea pantei cu ochiuri de apă spre cinema Dacia, având în vedere că acum pârâul Calvaria e betonat”, a mai spus Racu.

Arhitectul Silviu Medeșan din cadrul inițiativei La Terenuri a mai cerut renunțarea la folosirea betonului în amenajarea aleilor și a pieței de intrare în noua bază sportivă în favoarea unor materiale mult mai prietenoase cu mediul sau îngustrarea aleii de-a lungul pârâului Calvaria în favoarea unei zone verzi mai mari.

Bozac a mai recomandat și el pietrișul compact sau alte materiale mult mai bune pentru o astfel de zonă.

Primarul Boc a achiesat ideilor.

Președinta Filialei Transilvania a Ordinului Arhitecților din România, Daniela Maier, a insistat pe păstrarea tradiței locului dar și pe judecarea proiectului prin prisma tipului de utilizatori doriți în această zonă – cei din cartier, alți practicanți de sporturi, cluburi sportive de juniori. ”E un loc unde se pot ține campionatele de baschet pentru juniori. Putem avea aici șase terenuri simultane de baschet prin completarea celor de volei cu o serie de panouri”, a adăugat Daniela Maier.

Arhitectul Adrian Iancu a cerut să știe câte bănci sunt prevăzute și a menționat că băncile lipsesc din multe zone de receere ale orașului. Boc i-a amintit că e direct responsabil. „Credeți că îngerii din cer le-au aprobat? Ați fost arhitect-șef”, a completat Boc. Mihai Racu s-a aventurat și a expus o idee portivit căreia la baza sportivă ar putea fi plantați și copaci maturi, pe modelul unei localități din Franța unde s-a procedat la fel și a fost sărbătoare națională.

Arhitectul Racu a precizat că numărul de bănci și de copaci se va cunoaște exact la faza de studiu de fezabilitate.

Boc, arhitecții din comisie și proiectanții s-au mai contrat cu privire la funcțiunile de Squash prevăzute în sala de sport propusă. O mămică a cerut păstrarea legăturii deschise între pădure și baza sportivă deoarece iarna există un derdeluș folosit de copii aici dar și aparate de joacă din materiale naturale și mult mai nepericuloase ca cele de plastic care există acum în locurile de joacă din oraș. De asemenea, o riverană din cartier a cerut ecologizarea zonei La Terenuri, plină acum de gunoaie.

S-a mai stabilit să nu se facă pistă de role și biciclete în această bază sportivă.

În ceea ce privește teremenele pentru realizarea efectivă a proiectului, Boc a evitat să facă estimări. A spus că sunt bani în bugetul local, chiar cel de anul acesta, pentru exproprieri și pentru fazele acestuia.

În ceea ce privește termenul enunțat de edilul șef pentru aprobarea documentației de urbanism, el s-a dovedit nerealist. La finalul celor două ore de discuții din Comisia de Urbanism proiectanții au arătat că mai au patru luni de contract și faze clare pentru predarea studiilor – încă o lună pentru PUZ și două luni de la aprobarea lui de către Consiliul Local pentru realizarea studiului de fezabilitate. Arhitectul Adrian Iancu a venit în sprijinul lui Mihai Racu și i s-a adresat primarului Boc care cerea concentrarea muncii și predarea studiilor într-un timp mai scurt. Iancu a arătat că durează și procesul de obținere a avizelor. „1 octombrie atunci pentru ambele, cu un efort de lucru în fiecare zi”, a decretat Boc. „Să sperăm că instituțiile care avizează se vor mișca la fel de repede”, l-a completat Racu.

După studiul de fezabilitate ar urma o licitație de proiectare și execuție.

De zilele Mănășturului, cel mai mare cartier al Clujului, în 2016, s-a lansat o petiție către Primărie pentru transformarea oazei verzi La Terenuri (zona apreciată și folosită, dar cu statut juridic incert la vremea respectivă) într-un parc de care să beneficieze întreg cartierul, printr-o investiție publică. Petiția a adunat peste 1700 de semnături și a fost inițiativa Asociației Colectiv A, cea care de câțiva ani s-a implicat în cartierul Mănăștur și a convins oamenii să utilizeze zona verde nefolosită, La Terenuri. Inițial Primăria nu a dat niciun răspuns petiției. Apoi, în luna august 2016, primarul Emil Boc a spus pe FaceBOC că ia în calcul ca primăria să se implice și să dea o utilizate publică respectivei zone.

Din 2016, Primăria s-a lăudat că lămurește situația juridică a terenurilor despre care Boc a spus că sunt proprietăți private. Municipalitatea a reglemenetat chiar o suprafață de 7800 mp pentru intabulare, prin acceptul Consiliului Local. Ulterior Boc a anunțat că face o bază sportivă ca cea din Gherogheni în zona La terenuri. Apoi primăria a scos la licitație contractul pentru realizarea studiilor necesare. La a treia stigare, licitația din 10 ianuarie 2019 s-a adjudecat către Napotech Proiect – Arhi Box pentru aproape 400.000 lei.

 

3 comentarii

  1. In proiect, pe langa pista de role sunt prea multi copaci. Nu stiu daca va sta cineva sa mature pista de frunze, mai ales ca se doreste a fi o pista de viteza. Luati totusi modelului din Gheorgheni, unde copacii sunt, dar mai la distanta.

  2. Deci toți activiștii ăștia usr-iști mari ecologiști s-au scremut și au venit cu niște tone de beton turnate la grămadă in una din puținele zone verzi cvasi-sălbatice din cluj. băgăm betoane pentru niște skateri, betoane pentru cățărători, distrugem platoul ăla verde pentru țicniți și hippsteri care n-au chef să se ducă pe munte să se cațere. Mai băgăm și milioane de euro – cum era cu vrem spitale? Mai mare prostie colectivă nu am văzut. eu mă plimb in zonă, oamenii din zonă se simt bine, niște copaci in plus, niște alei și niște bănci erau suficiente. Dar o tunat și i-o adunat pe toți ecologiștii care stors banul public să bage betoane intre blocuri. never nu mai votez USR.

  3. Ar trebui urmarite cu atentie actiunile astora sa nu betoneze cumva si padurea mai repede (pentru ca, in cele din urma, asta se va intampla)… E clar ca oamenii din zona vor evita acest „parc de beton sportiv” si vor merge in padure, cat se mai putea si acolo. Terenurile vor fi populate de figuranti cu skateboarduri sub brat si increzuti care vor organiza „intalniri culturale” – o pregatire a transformarii zonei mai largi (inspre padure) intr-un cartier middle-class aspirational, pentru care „Parcul ‘La Terenuri'” va constitui magnet de marketing in promovarea unei zone de life quality, adica nu adiacente Manasturului comunist-batranesc-muncitoresc. O miscare prin care zona de picnic a manasturenilor, practic, va fi furata de clasa creativa de busines.

Lasa un raspuns pentru Dinu

author photo two

Luminiţa Silea

Este reporter la ActualdeCluj.ro din aprilie 2014. A lucrat la cotidianul Ziua de Cluj de la lansarea sa, în 2004, până în aprilie 2014. A absolvit Facultatea de Jurnalism a universității "Babeș-Bolyai" în 2004 şi are două diplome de master - în Administraţie Publică la aceeaşi universitate şi în Comunicare şi Relaţii Publice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) Bucureşti.