S-a adoptat bugetul/Amendamentele la buget de la USR au picat la vot/Primarul Emil Boc le-a cerut consilierilor să fie rezonabili și i-a anunțat că va face proiectele când și cum decide el
ActualitateAdministrațieTop News by Actual de Cluj - feb. 13, 2024 0 311
Consilierii locali au aprobat bugetul municipiului pentru 2024. Circa 71 de proiecte propuse de clujeni, partide politice și societatea civilă au fost preluate în bugetul pe 2024, după cum a arătat Emil Boc. Alte 76 de propuneri sunt în așteptare, până la găsirea soluțiilor financiare sau a cadrului de oportunitate iar 8 propuneri nu au întrunit cadrul legal pentru a fi implementate (subvenții pentru medicii rezidenți, renovarea Săli Sporturilor Horia Demian, sensuri giratorii la două intersecții etc).
Primarul a ținut să arate că s-au cuprins în buget și proiecte susținute de Consiliul Civic Local, grupul PSD sau grupul USR dar și că o parte dintre propunerile formulate de aceștia sunt în analiză și așteptare din lipsă de oportunitate sau finanțare. Printe cele susținute se află modernizarea podurilor Locomotivei sau Garibaldi, montarea de bariere pentru citirea numelor mașinilor în parkinguri, modernizare pod Nădășel, creșă în Dâmbul Rotund, modernizări în cimitirele Pomet și Crișan, modernizare cam a tututor străzilor pentru care s-au dorit intervenții, cu excepția celor private, centru pentru prevenirea adicțiilor, creșă în cartierul Între lacuri, modernizare stații transport, toalete moderne în scoli, creșterea alocărilor pentru cultură, inverzire curți școli, montarea de camere supraveghere în parcuri si locuri de joacă etc.
În legătură cu propunerile USR (partid care a anunțat că a propus 76 de proiecte pentru a fi susținute în buget), primarul a arătat că a preluat o parte din ele în buget, mai precis 27, însă că celelalte rămân în analiză din lipsă de fonduri. Trei au fost respinse (semaforizare intersecției Fagului-Borhanci, Brâncuși-Romul Ladea, sens giratoriu Livezii-Barbu Patriciu, renovarea sălii Horia Demian). Parțial a arătat că s-au cuprins și o parte din cele peste 40 de propuneri ale grupului PSD. Una dintre propunerile pentru care social democrații fac lobby este de a folosi stații de transport în comun pentru navetiștii care vin în oraș.
„Trei pătrimi din totalul propunerilor făcute la dezbaterea publică se suprapun peste ce este în buget. Evident, unii ne-am dori mai mult. Dar atunci ar fi raiul. De asta s-au inventat guvernele pentru că resursele sunt limitate. Altfel am fi în rai iar fiecare și-ar lua ce ar vrea. Dar cineva trebuie să stabilească prioritățile, de asta există guvernele, naționale, regionale, locale, alese de oameni, care să stabilească aceste priorități. Dacă ar fi raiul, frumos ar fi, mai luăm 1 miliard, nu, de fapt, două și am face centura de nord. Ce bine ar fi. Pe de altă parte, dacă te uiți că ai adus deja 3-4 miliarde ca să termini celelalte centuri, metroul, spitalul regional (…) e cam greu să găsești numai pentru Cluj resurse”, a spus primarul Emil Boc, solicitând ulterior consilierilor USR să fie rezonabili cu propunerile.
Consilierii USR au formulat amendamente pentru a include în buget câteva proiecte despre care au spus că sunt cerute de clujeni și ar trebui pornite încă de anul acesta. Printre acestea, pornirea studiilor pentru centura de nord, pentru niste pasaje, pentru realizarea unei noi maternități sau a unui centru de paleație în cadrul Spitalului Muncipal care ar degreva paturile din spitalele clujene și ar rezolva o problemă reală.
Cu centrul de paleație, Boc a fost mai îngăduitor, arătând că tema a fost deja discutată cu managerul spitalului Clujana, Nicolae Constantea care are în vedere un astfel de proiect dar și cu asociația Sf Nectarie, a bisericii ortodoxe, care dorește extinderea actualului centru de îngrijiri paliative. Despre celelalte proiecte a spus că sunt legitime, dar că degeaba se fac studii de fezabilitate fără finanțare pentru că nu se va ajunge decât la încălcarea însuși a crezului USR care a criticat o astfel de politică.
Chiar dacă a enunțat că va susține pe oricine vrea să pună o cărămidă la dezvoltarea Clujului, Boc a recunoscut că deja orașul a cerut prea mulți bani de la centru și nu mai poate obține așa ușor fonduri noi.
„Dacă veniți să puneți o cărămidă, mă veți avea partener. Nu mă veți avea partener la ură, distrugere, dezbinare, mânie, acele lucruri puteți să le faceți fără mine. Cine vrea să construiască un pod, să pună o cărămidă în sens figurat dar și în sens fizic, mă vă avea partener să ducă orașul în direcția corectă împreună putem avea cele mai bune variante.
(…) Țara e campioană la studii de fezabilitate. Chiar partidul dumneavoastră a spus acest lucru (…) Dacă n-ai bani, rămân în sertar. Nu vrem ca și noi să le facem de dragul de a face o risipă. (…) Amendamentele sunt legitime, dar trebuie să avem în vedere prioritățile și situația reală. Aveți voi în partid un deputat, îmi scapă acum cum îl cheamă care a spus la televizor că e scos din birouri la București când pomenește de Cluj pe motiv că deja orașul a primit foarte mulți bani”, a spus Boc în cadrul ședinței.
Consilierii USR au arătat că pentru marile proiecte ale Clujului a fost nevoie de 15 ani, oferind exemplul centurii de sud, ca să primească finanțare, motiv pentru care orașul ar trebui să își asume și proiectul pe partea de nord. ”Să facem un nou studiu ar însemna o risipă a banului public într-o manieră nepermisă. Avem un studiu de fezabilitate pentru acest proiect și va fi luat în calcul în momentul în care se va deschide exercițiul financiar european 2027-2034″, a fost replica primarului.
Emil Boc a mai arătat că și bugetul local este precum bugetul unei familii în care
„USR a depus 75 de propuneri pentru bugetul Municipiului Cluj-Napoca pentru anul 2024 ce vin în completarea viziunii noastre de a avea un oraș: 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐧𝐮 𝐥𝐚𝐬𝐚̆ 𝐩𝐞 𝐧𝐢𝐦𝐞𝐧𝐢 𝐢̂𝐧 𝐮𝐫𝐦𝐚̆ investește în servicii medicale (Studiu de fezabilitate pentru o nouă maternitate și un centru de paliație municipal), 𝐜𝐚̆𝐫𝐮𝐢𝐚 𝐢̂𝐢 𝐩𝐚𝐬𝐚̆ 𝐩𝐞 𝐛𝐮𝐧𝐞 𝐝𝐞 𝐜𝐨𝐩𝐢𝐢, 𝐝𝐞 𝐞𝐝𝐮𝐜𝐚𝐭̦𝐢𝐞 își propune un termen limită pentru rezolvarea problemelor (școli noi în toate cartierele, o școală buffer care să absoarbă temporar copiii care depășesc capacitatea școlilor existente sau a căror școli sunt în renovare, rezolvarea accesului la creșă și grădinițe aerisite), 𝐢̂𝐧 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐧𝐞 𝐩𝐥𝐚𝐜𝐞 𝐬̦𝐢 𝐞 𝐬𝐚̆𝐧𝐚̆𝐭𝐨𝐬 𝐬𝐚̆ 𝐭𝐫𝐚̆𝐢𝐦 își protejează spațiile verzi și creează oaze aproape de casă ( ieri în parcul Feroviarilor erau foarte mulți oameni – dacă clujenii au unde să iasă, să fie o comunitate, o vor face, noi trebuie să controlăm modul în care se dezvoltă orașul), cu s𝐞𝐫𝐯𝐢𝐜𝐢𝐢 𝐝𝐞 𝐜𝐚𝐥𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞 𝐢̂𝐧 𝐜𝐚𝐫𝐭𝐢𝐞𝐫𝐞 înseamnă un trai mai bun pentru locuitorii orașului care nu vor mai fi nevoiți să își petreacă viața în trafic. Realist, ar trebui să luăm fiecare cartier pe rând și să începem anul acesta, 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐬𝐞 𝐝𝐞𝐳𝐯𝐨𝐥𝐭𝐚̆ 𝐜𝐮 𝐯𝐢𝐳𝐢𝐮𝐧𝐞, ce are o centură completă (inel). Propunerea USR este să nu mai așteptăm 18 ani de la idee la realizare și să scoatem de la naftalină proiectul Centurii de Nord. Clujul ar trebui să construiască în 10 ani acest inel, iar pentru a face asta trebuie să începem acum, 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐢̂𝐬̦𝐢 𝐚𝐩𝐫𝐞𝐜𝐢𝐚𝐳𝐚̆ 𝐦𝐞𝐝𝐢𝐮𝐥 𝐜𝐮𝐥𝐭𝐮𝐫𝐚𝐥- Filarmonica – despărțirea proiectului de construcția clădirilor adiacente + creșterea bugetului alocat culturii la 1%. Am susținut viziunea USR despre cum trebuie să se dezvolte orașul, am susținut proiectele ce ar putea să susțină această viziune, din păcate acestea nu au primit un răspuns pozitiv. Viziunile noastre diferă, pe zona de educație și sănătate viziunea PNL se bazează pe renovare și extindere corpuri de școli, spre deosebire de a noastră, a USR, de a construi clădiri noi la standarde actuale. Cele 5 voturi pentru sunt ale celor 5 consilieri locali USR”, a scris Adrian Cristian, după ședința de Consiliu Local.
Consilierii locali au aprobat proiectul de buget a Clujului după mai bine de două ore și jumătate de dezbateri (din care o oră și jumătate a vorbit doar primarul Emil Boc) cu 24 de voturi pentru, un vot împotrivă și două neparticipări la vot. Bugetul general al municipiului Cluj-Napoca pe anul 2024 este estimat la aproape 3,6 miliarde lei, cu 25% mai mare față de anul trecut. Cea mai mare pondere în bugetul general o are cel local, cu o valoare estimată de 2,9 miliarde lei.
În moneda europeană, bugetul înseamnă 721.281.057 euro. Din această sumă, 406.746.374 euro reprezintă bugetul pentru dezvoltare (56,4%) și 314.534.682 euro (43,6 %) bugetul de funcționare. O mare parte din bugetul municipiului Cluj-Napoca va fi cheltuită cu funcționarea instituției (1,563,960,800 de lei).
Fondurile europene reprezintă cea mai importantă sursă de venit din acest punct de vedere, respectiv 171 de milioane de lei în cadrul exercițiului financiar 2017-2020 și alți 312 milioane de lei în cadrul exercițiului financiar 2021-202. La aceşti bani se adaugă subvenţii de 23 milioane lei acordate de guvern pentru cofinanţarea proiectelor UE.
„Obiectivul acestul buget este de a consolida statutul actual al Clujului. Adică prin acest buget să ne menținem în continuare statutul de oraș cu cea mai bună calitate a vieții din România, un oraș prietenos cu mediu de afaceri și de susținere a locurilor de muncă. Ați văzut că toate analizele au confirmat faptul că acest oraș este primul după Capitală în materie de dezvoltare economică, reușind să recupereze decalajul din decursul anilor, era pe locul cinci și a ajuns imediat după Capitală. Cu alte cuvinte arată direcția corectă pe care acest oraș o are. În al doilea rând, să consolidăm vocația europeană a orașului nostru, un oraș deschis, multicultural, tolerant, un oraș care respiră valori și principii europene, un oraș în care fiecare să se simtă acasă, un oraș în care valorile europene să poate fi regăsite în fiecare colț din comunitatea noastră prin promovarea noastră constantă pe care o facem. În al patrulea rând, să continuăm statutul de oraș campion al absorbției fondurilor europene. Astăzi, două treimi din buget vine din fonduri europene sau naționale, ceea ce arată încă odată că facem ce trebuie ca oraș și profităm de contextul în care ne aflăm de a aduce resurse financiare. Să consolidăm dimensiunea care promovează orașul verde și nepoluant, adică toate politicile care susțin dimensiunea verde și digitală. Cu cât vom investi mai mult în dimensiunea verde cu atât vom avea mai puține cazuri grave sau foarte grave la spitale. Cu atât vom avea o viață închegată de familie și ne vom putea bucura de cei din preajma noastră. De aceea până la urmă finalitatea dimensiunii verzi este pentru noi care trăim aici”, a arătat Boc în cadrul ședinței de Consiliu.
vezi și:
vezi și:
