„Rezoluția Parlamentului European împotriva României desconsideră însăși valorile cuprinse în convențiile și tratatele europene”

Președintele Uniunii Judecătorilor din România, Dana Gîrbovan, consideră că tema justiției de la noi din țară este folosită ca armă politică în confruntările din forurile europene. În acest sens, judecătorarea a atras atenția că inclusiv Rezoluția Parlamentului European, formulată împotriva României – sub pretextul că ar apăra statul de drept –  încalcă însăși valorile cuprinse în convențiile și tratatele europene, invocate în preambulul documentului.

Pe larg, argumentele Danei Gîrbovan:

„În primul rând, acest document este unul „politic”, după cum a spus și președintele Comisiei LIBE din Parlamentul European, motiv pentru care trebuie citit în această cheie, a partizanatului diferitelor grupări politice europene, cu partide afiliate și din România. Acest fapt explică probabil de ce documentul este un fel de ciorbă, în care fiecare grup politic european, împreună cu partidele lor aferente din România, și-a introdus propriile slogane, pentru vădite motive electorale. În al doilea rând, documentul, conform draftului aparut în presa, exprimă îngrijorări cu privire la însăși acțiunea de legiferare, ceea ce contravine conceptului de stat de drept și democrație. Specific ordinii de drept, inclusiv în România, este ca, din momentul în care un proiect de lege începe traseul în procedura legislativă în Parlament și până când intră în vigoare, acesta parcurge un drum lung și presărat cu filtre prin care opoziția, puterea, ICCJ, Președintele, Avocatul Poporului, CCR să poata interveni pentru a corecta, modifica, îmbunătăți orice text de lege ce încă nu a intrat în vigoare. Prin urmare, sa te îngrijorezi cu privire la prevederi adoptate de Parlament, dar care NU au intrat în vigoare pentru că au fost declarate neconstituționale de către CCR, fapt ce demonstrează că filtrele din procedura legislativa specifice statului de drept funcționează, este pur și simplu absurd și demonstrează ignoranța sau disprețul respectivilor politicieni europeni pentru tot ce înseamnă, în fapt, procedura democratică de legiferare. În al treilea rând, documentul condamnă acțiuni care în acest moment sunt în plină anchetă penala, cum e intervenția jandarmeriei din 10 august. Această acțiune face obiectul unei anchete penale în curs de desfășurare, a cărei imparțialitate este esențiala inclusiv la nivel de aparență. Este de-a dreptul ipocrit și contrar normelor statului de drept ca politicienii europeni să exprime concluzii ferme cu privire la fapte ce fac obiectul unei anchete penale nefinalizate, dar apoi să condamne și să se îngrijoreze când politicieni de la București fac același lucru cu alte anchete în curs. Ori le e permis tuturor politicienilor, indiferent că sunt de la București sau Bruxelles, să facă declarașii și intervenții cu privire la anchete în curs, ori nu le e. În al patrulea rând, această rezoluție cu pretenții de apărare a statului de drept din România vorbește timid și despre pretinsa interferență a SRI în cadrul activităților sistemului judiciar român. Cu alte cuvinte, în ciuda faptului că au fost deja publicate nu mai puțin de 5 protocoale secrete încheiate de Serviciul Român de Informații cu institutți din varful sistemului judiciar, nefiind nici una scăpată (Parchet de pe langa ICCJ – 2 protocoale, Înalta Curte de Casație și Justiție, Consiliul Superior al Magistraturii, Inspecție Judiciară), Parlamentul European se referă la aceste acte concrete ca fiind presupuse. Parlamentul European nici nu le condamnă și nici nu recomandă ca aceste protocoale să fie imediat denunțate și efectele lor să fie făcute publice. Până la urmă, însă, se pare că și această firava afirmație a fost scoasă din raport, în urma lobby-ului fostului procuror Monica Macovei, susțin mai multe surse citate în media.

Ceea ce eu, ca judecător și cetățean român, văd din acțiunile Parlamentului European și a celorlalte instituții de la Bruxelles, ce pretind că apără valorile europene, este că în România ni se cere o justiție independentă cu jumătate de gură, adică numai față de politic, altfel fiind perfect firesc și liniștitor ca aceasta să fie influențată de serviciile de informații, în baza unor protocoale secrete. Mai mult, văd că politicienii de la Bruxelles sunt preocupați de articole de lege ce nu au intrat în vigoare, dar nu scot un cuvant despre doveditele protocoale secrete încheiate de justiție cu Serviciul Român de Informații. Să fie acesta statul de drept european pe care acești politicieni de la Bruxelles îl susțin și în țările lor, unul în care independența justiției și drepturile și libertățile individuale sunt securizate de servicii secrete în baza unor protocoale secrete? Nu acestea sunt valorile pe care s-a construit Uniunea Europeana și nici ale Europei mele. Eu cred în valorile ce au fundamentat Uniunea Europeana:  într-o Europă și Românie libere ce au în centru cetățeanul cu libertățile și drepturile lui, nu Statul cu aparatul său de represiune; într-o Europă și Românie libere în care statul este egal cu cetățeanul în fața legii și a instanței de judecată, fără ca primul să poată ține atuuri secrete în manecă prin care să manipuleze actul de justiție; într-o Europă și Românie libere în care dreptul la un proces echitabil nu este nici „asigurat” și nici „protejat” de servicii de informații secrete, inspirandu-se dupa modelul sovietic de justiție. Aceste valori nu se regăsesc în draftul de Rezoluție. Genul acesta de acțiuni ale politicienilor de la Bruxelles este și cauza care generează euroscepticismul în România. Scepticism, însă nu în valorile pe care s-a fondat Uniunea Europeană după al doilea război mondial, valori ce au făcut-o diferită față de Uniunea Sovietică, ci scepticism în faptul că acești politicieni chiar cunosc valorile care au facut UE diferita de URSS și sunt capabili, cel puțin în cazul României, să susțină cu adevărat democrația și statul de drept”.

Nici un comentariu

Actual de Cluj