Închide

Reprezentantul Băncii Mondiale despre oraşele „magnet”: „Oamenii sunt dispuşi să lucreze pe un salariu mai mic ca în Vest, dar vor un oraş care arată ca în Vest”

EconomieTop News by Kristina Reştea - iun. 05, 2018 0 855

Dacă mai aveaţi nevoie de un argument care să ateste cât de importante sunt spaţiile publice într-un oraş, tocmai îl oferă un reprezentant al Băncii Mondiale. Aducând în discuţie un studiu de anul trecut, Marcel Ionescu-Heroiu arată într-o prezentare ţinută azi care e cel mai important element în „calcularea” gradului atractivităţii unui oraş: calitatea vieţii.

Banca Mondială arăta anul trecut într-un studiu că zona Cluj-Napoca e o destinație urbană atractivă şi că 15% din repondenții unui sondaj s-ar muta aici – la fel de mulți ca cei care s-ar muta în București, Brașov, Timișoara, Sibiu ori, cu 4,3%, Iași.

Studiul are în vedere Zone Urbane Funcţionale (ZUF) – asta înseamnă oraşul alături de localităţile unde minim 15% din populaţie face naveta spre acel oraş. Menţionăm aici şi că 70-90% din outputul unei regiuni e generat de ZUF, adică în principal de reşedinţa de judeţ. La nivel de productivitate în fiecare regiune, oraşele mari sunt disporporţionat mai productive decât oraşele mai mici sau restul regiunii. Municipiul Bucureşti alături de cei șapte poli de creștere regionali – Brașov, Cluj-Napoca, Constanța, Craiova, Iași, Ploiești şi Timișoara – generează 75% din veniturile firmelor din România. „Performanţa economiei naţionale e foarte strâns  legată de performanţa oraşelor secundare. Acestea trag regiunile după ele. Nu ai oraşe secundare puternice, nu o să ai economie puternică”, punctează Heroiu.

„Pieţele cele mai mari din lume sunt SUA şi Uniunea Europeană, care consumă cam 50% din ce se consumă în lume. India consumă mai puţin decât Italia. Norocul nostru e că avem acces la piaţa UE, trebuie să ne gândm cum accesăm SUA. O dată ce ai acces la pieţe, procesul de dezvoltare urmează o logică clară. În oraşele primare vine dezvoltarea prima dată, apoi în cele secundare şi aşa mai departe. Cu cât eşti la un nivel mai de „jos”, cu atât e mai importantă strategia. Am vrut să vedem care e performanţa oraşelor din România şi ce se poate face pentru a le încuraja. În loc să ne uităm la PIB pe cap de locuitor, indicator care spune doar o parte din poveste, am vrut să ne uităm la oraşele care atrag oameni. Un oraş care atrage oameni înseamnă un oraş care face ceva bine: oferă job-uri bine plătite sau calitate a vieţii, servicii medicale specializate, servicii educaţionale”, enumeră Heroiu.

Oraşele care atrag cei mai mulţi oameni sunt Timişoara, Cluj, Iaşi, Constanţa. Printre factorii care determină atractivitatea oraşelor se numără venitul firmelor pe cap de locuitor (dacă ai un sector privat puternic eşti atractiv) sau salariul mediu – oamenii se duc acolo unde pot să câştige mai bine. Numărul de studenţi e un alt factor. „Nu ne-am gândit la momentul acela cât de important este, dar oraşele care atrag oameni – Timişoara, Cluj, Iaşi – sunt toate centre universitar puternice în afara Bucureştiului. Îţi faci universitate şi, mai ales în contextul îmbătrânirii populaţiei, asta asigură un influx de populaţie tânără şi bine pregătită. În UE, în momentul de faţă asta e aur curat. Dacă ai universitate puternică, ai premisele pentru dezvoltare pe termen lung”, arată reprezentantul Băncii Mondiale. Magnetismul unui oraş ţine şi de investiţiile pe cap de locuitor, dar şi de distanţa faţă de Bucureşti.  Timişoara, Iaşi, Cluj au profitat că sunt la distanţă mai mare de capitală, pe când alte oraşe pierd oameni (studenţi şi profesori) în defavoarea Bucureştiului care nu e foarte departe.

„Un alt lucru pe care l-am făcut – am întrebat oamenii: v-aţi muta în următorii cinci ani din localitatea în care trăiţi? 18% au spus: da. Unde: în România sau afară? În mod îmbucurător, 66% au spus că în România. Am întrebat apoi care sunt oraşele unde s-ar muta şi care sunt motivele. A reieşit că este foarte importantă calitatea vieţii. Mai în toate oraşele, acesta a fost un factor mai important chiar decât locul de muncă. Oamenii sunt dispuşi să lucreze pe un salariu mai mic ca în Vest, dar vor un oraş care arată ca în Vest. Investiţiile finanţate de UE, investiţiile în spaţii pietonale, spaţii verzi, în reabilitarea clădirilor, în centre istorice contează foarte mult pentru oameni”, a punctat Heroiu.

 

Vezi şi:

Banca Mondială: românii s-ar muta la Cluj, dar aici nu găsesc mare lucru. „Continuarea creșterii în acest mod vine cu un preț”

 

 

 

author photo two

Kristina Reştea

Kristina Restea este reporter in echipa publicației online Actualdecluj.ro și are o experiență de 12 ani în presă. E absolventă a Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, secția Jurnalism. Anterior lansării proiectului actualdecluj.ro a scris pentru cotidianul local Ziua de Cluj, ca reporter în departamentul Economic.

Nici un comentariu

Scrie un comentariu