Închide

Rectorul UBB, Daniel David: „Cine înțelege corect știința, nu are nicio problemă cu religia”

ActualitateAdministrațieTop News by Actual de Cluj - apr. 09, 2023 0 659

Dezbaterile din spațiul public din România, legate de consecințele libertinajului în școala românească, privind cazurile de violență din școli, între elevi dar și care îi vizează pe profesori sau cele privind solicitarea  cultelor religioase din România ca Religia să fie introdusă la Bacalaureat ca probă de examen, la alegere pun pe tapet probleme serioase în sistemul de învățământ dar și la nivelul societății.

În acest context, Daniel David a explicat, în podcastul lui Mihai Morar ce ar trebui să facă mediul academic sau oficialii Bisericii dar și, oamenii, ca indivizi, pentru ca societatea românească să se facă bine.

 

„Societatea este într-o fază foarte periculoasă. Intrăm în zona asta post modernă, adică nu mai ai repere. Toată lumea se pricepe la orice. E foarte important ca în această fază, știința și religia să își dea mâna pentru a se reîntoarce în spațiul public, astfel încât știința să aducă cunoaștere și tehnologie iar religia să aducă etică. Pentru că altfel lucrurile merg într-o direcție care nu arată bine pentru civilizația noastră. Nu arată bine deloc. Cine înțelege corect știința, nu are nicio problemă cu religia. Și cine se ocupă serios de teologie și religie, n-ar trebui să aibă nicio problemă cu știința. Având un nivel de educație problematic, nu trebuie să ne temem să spunem lucrul acesta, la nivel global, se emancipează și bunul șimț dar și tupeul și obrăznicia. Asta este o problemă foarte mare. Nu mai avem repere”, a atras atenția rectorul UBB, Daniel David, în podcast-ul „Fain și Simplu”, a lui Mihai Morar.

Întrebat fiind, ce se poate face și de ce societatea românească nu se face bine, Daniel David a arătat că:

„Era nevoi de un proiect de țară în România. Tocmai ce spuneam, anterior. Am aderat la spațiul vestic, dar românii nu au fost pregătiți psiho-cultural pentru spațiul în care urmează să intre. Unii oameni sunt tentați să ducă negativul într-o catastrofă, adică cel mai mare rău care ni se poate întâmpla. În viață sunt foarte multe lucruri negative. Trebuie să le evaluezi nuanțat. Nu tot ce e negativ este o catastrofă. Dar tristețea, îngrijorarea, nemulțumirea sunt emoții negative, dar sănătoase. Singurul lucru care trebuie, într-o formulare rațională, este că nimic nu trebuie. Oamenii pun prea mult preț pe ceea ce li se întâmplă. Sunt furios că nu m-au asculat copiii. Sunt anxios că am un examen greu. Sunt trist că am pierdut ceva. Psihologia vine și ne învață: nu evenimentul ne influențează răspunsurile emoționale sau comportamentale, ci modul în care le interpretezi. Deci nu ești trist pentru că ai pierdut ceva ci pentru felul în care interpretezi pierderea. Ești anxios deoarece gândești într-un anumit fel asupra examenului. Ești furios pentru că interpretezi într-un anumit fel faptul că nu te ascultă copiii. Dacă am înțelege această paradigmă, am avea un control extraordinar. Fiindcă nu pot controla evenimentele de viață. Dar pot controla modul cognitiv în care mă raportez la eveniment. Îmi controtrolez emoțiile și comportamentele”, a mai spus rectorul UBB.

„Spațiul public e guvernat de patru forțe. E grevat de simțul comun. Cunoașterea de simț comun, în zona relațiilor interpersonale, nu e greșită. Ne-a adus bunul simț. Dacă am sta doar în acesta, am fi perfecționat și acum arcul sau am călători de la Cluj la București cu calul. Știința a creat schimbări de paradigmă și a adus tehnologiile pe care le avem. E a doua forță. A treia, religia, iar a patra e pseodocunoașterea, inamicul public numărul unu. Pentru că pseodoștiința are aparența științei, dar nu are nimic din rigorile ei. Se vinde ca știința, chiar mai bine și asta creează tot felul de probleme, De aceea am zis că societatea este într-o fază foarte periculoasă. În sensul că, intrăm în zona asta postmodernă în care relativizăm adevărul. Eu nu am o problemă cu asta, dar trebuie să vedem unde ne oprim. Suntem într-o perioadă a civilizației în care probabilizăm nu doar adevărul ci și instituțiile care se ocupă de adevăr. Toată lumea se pricepe la orice. Toată lumea se pricepe la chestiuni care au nevoie de a fi probate științific. Degeaba zice expertul x o chestiune, că apar alți 30 care zic că e o prostie, că a fost plătit de nu știu cine. Este un moment foarte periculos. De aceea am zis că e important ca știința și religia să își dea mâna și să aducă, prima cunoaștere, a doua etica”, a mai spus David.

„În știință ne ocupăm de un adevăr pe care îl întemeiem prin argumentare și experiment. În religie, adevărul e întemeiat prin revelație. N-are sens să îți pui problema dacă este adevărat ce scrie în Biblie. Ori crezi, ori nu crezi. Implicații adevărului revelat nu ar trebui să fie pentru cum ne organizăm viața prin cunoaștere ci cum trebuie să ne pregătim pentru a trăi viața de apoi și cum să trăim în viața de astăzi, etic și moral. Nu mă aștept la un preot să îmi dea lecții despre depresie. Preotul poate participa pentru clarificări etice, suport social, în rest specialistul se ocupă de terapie (…) Religia bine înțeleasă este un antidot la stres și la tulburări psihice. Dar bine înțeleasă (…) Încă Biserica mai are mult de lucru. Și vorbesc de statistici, chiar dacă statisticile oficiale arată că românii, 90% se declară creștini, realitatea arată că, atunci când ies de la biserică, mulți dintre ei merg la vrăjitoare și astrologi (…) Preoții mai au de lucru (…)”, a mai spus rectorul UBB.

 

sursă foto:  captură youtube.com, Fain&Simplu – Mihai Morar

Nici un comentariu

Scrie un comentariu