Închide

Raport: Economia României a fost performera regiunii în T1/ Ungaria a intrat în recesiune

Economie by Kristina Reştea - mai 16, 2023 0 302

În primul trimestru din 2023, PIB-ul ajustat sezonier a crescut cu 0,2% în UE, comparativ cu trimestrul precedent, iar comparativ cu același trimestru al anului precedent, acesta a crescut cu cu 1,2% în UE în primul trimestru al anului 2023, arată datele publicate azi de Eurostat. Economia României a marcat una dintre cele mai bune dinamici din țările Uniunii Europene, în perioada ianuarie – martie 2023, iar, în regiune, Ungaria a intrat în recesiune, punctează analizele Băncii Transilvania, conform Economedia.

În primul trimestru din 2023, PIB-ul ajustat sezonier a crescut cu 0,1% în zona euro și cu 0,2% în UE,
comparativ cu trimestrul precedent, potrivit unei estimări publicate de Eurostat, biroul de statistică al
Uniunii Europene. În trimestrul al patrulea din 2022, PIB-ul a rămas stabil în zona euro și a scăzut
cu 0,1% în UE.

Comparativ cu același trimestru al anului precedent, PIB-ul ajustat sezonier a crescut cu 1,3% în
zona euro și cu 1,2% în UE în primul trimestru al anului 2023, după ce în primul trimestru al anului 2023 fusese de +1,8% în zona euro și de +1,7% în UE în trimestrul trimestrul precedent.

Eurostat a publicat astăzi primele estimări cu privire la evoluția PIB-ului în țările membre ale Uniunii Europene în trimestrul I din 2023.

„Datele exprimă deteriorarea climatului macroeconomic din Europa Centrală și de Est la începutul anului curent, pe fondul nivelului ridicat al presiunilor inflaționiste – cu impact nefavorabil pentru venitul real disponibil al populației și gradului înalt de incertitudine, cu implicații pentru fluxurile investiționale”, arată o analiză a Băncii Transilvania.

„Se evidențiază însă performanța economiei României, PIB-ul urcând cu 2,3% an/an, printre cele mai bune dinamici din țările Uniunii Europene în perioada ianuarie – martie 2023”, notează Andrei Rădulescu, director analiză macroeconomică al BT.

Evoluția economiilor din regiune și estimări, conform raportului BT:

• În Polonia (prima economie din Europa Centrală și de Est, cu o dimensiune de 0,7 trilioane EUR în 2022) PIB-ul a crescut cu un ritm trimestrial de 3,9% în T1, în redinamizare după ajustarea cu 2,3% trimestru/trimestru din T4 2022.
• Din perspectiva an/an economia Poloniei a scăzut cu un ritm de 0,2% în T1, cea mai slabă evoluție din T4 2020, după cum se poate nota în primul grafic alăturat.
Economia României (a doua din regiune, cu un PIB nominal de 0,29 trilioane EUR în 2022) a urcat cu un ritm trimestrial în decelerare la 0,1% în T1 2023.
• Dinamica anuală s-a temperat de la 4,5% în T4 2022 la 2,3% în T1 2023, cel mai redus ritm din T1 2021.
• La nivelul Cehiei (a treia economie din regiune, cu o dimensiune nominală de 0,28 trilioane EUR în 2022) PIB-ul a consemnat un avans trimestrial de 0,1% în T1 (după scăderea din T3 și T4 2022).
• Cu toate acestea, din perspectiva an/an PIB-ul Cehiei a scăzut cu 0,2% în T1, cea mai slabă evoluție din T1 2021.
În Ungaria (a patra țară din Europa Centrală și de Est, cu un PIB nominal de peste 170 miliarde EUR în 2022) economia a scăzut pentru al treilea trimestru la rând în T1, cu o rată trimestrială de 0,2%.
• Dinamica anuală a PIB-ului Ungariei s-a situat la -0,9% în T1, cea mai slabă evoluție din T1 2021.
• Estimările econometrice elaborate exprimă evoluția economiilor din regiune cu un ritm inferior celui potențial în T1 2023, pentru prima oară în România (după patru trimestre), pentru al doilea trimestru la rând în Cehia și Ungaria și pentru al treilea trimestru consecutiv în Polonia.
• Conform celor mai recente prognoze macroeconomice agregate de Bloomberg economia Poloniei ar putea crește cu ritmuri anuale de 0,7% în 2023, 2,7% în 2024, respectiv 3,5% în 2025.
• Scenariul are la bază perspectivele de continuare a ciclului investițional postpandemie – investițiile productive ar putea urca cu rate anuale de 1,1% în 2023, 3,5% în 2024, respectiv 5,6% în 2025, cu impact de antrenare în economie.
• Pentru economia Cehiei previziunile Bloomberg exprimă stagnare an/an în 2023 și creștere cu rate anuale de 2,5% în 2024 și 3,0% în 2025.
• În scenariul Bloomberg PIB-ul Ungariei ar putea crește cu ritmuri anuale în accelerare de la 0,3% în 2023 la 2,9% în 2024, respectiv 3,5% în 2025.

În ceea ce privește economia României previziunile curente BT exprimă creștere cu dinamici anuale de 2,9% în 2023, 3,7% în 2024, respectiv 4,0% în 2025. Conform acestui scenariu, ciclul investițional post-pandemie va continua în trimestrele următoare, susținut și de implementarea programelor europene. Astfel, investițiile productive ar putea crește cu dinamici anuale de 5,5% în 2023, 5,8% în 2024 și 7,2% în 2025, cu impact de antrenare în economie, arată analiza BT.

 

Recesiune în Ungaria

Conform estimărilor preliminare comunicate astăzi, economia Ungariei a scăzut pentru al treilea trimestru consecutiv în T1, cu un ritm trimestrial de 0,2%, arată un raport BT, care citează date ale Institutului Național de Statistică de la Budapesta, care a publicat în această dimineață primele estimări cu privire la evoluția PIB-ului în țara vecină. Ungaria este a patra economie a Europei Centrale și de Est (cu o dimensiune nominală de peste 170 miliarde EUR în 2022) în trimestrul I 2023.

Din perspectiva an/an PIB-ul Ungariei s-a diminuat cu 0,9% în T1, după creșterea pe parcursul a șapte trimestre consecutiv.

Este cea mai slabă evoluție din T1 2021.

Conform comunicatului Institutului de Statistică deteriorarea climatului macroeconomic în T1 a fost determinată de evoluția nefavorabilă din sfera industriei.  Pe de altă parte, agricultura și serviciile au crescut în primele trei luni din 2023, evidențiindu-se dinamica serviciilor de sănătate.

„Conform estimărilor econometrice elaborate, economia Ungariei a evoluat cu un ritm inferior componentei structurale (tendință) pentru al doilea trimestru consecutiv în T1 2023. Cele mai recente prognoze macroeconomice agregate de Bloomberg indică creșterea economiei Ungariei cu
dinamici anuale de 0,3% în 2023, 2,9% în 2024, respectiv 3,5% în 2025. În acest scenariu rata medie anuală a șomajului s-ar putea diminua de la 4,2% în 2023, la 4,0% în 2024, respectiv 3,9% în 2025. Pentru prețurile de consum prognozele Bloomberg exprimă majorare cu ritmuri medii anuale în decelerare de la 18,1% în 2023 la 4,8% în 2024, respectiv 3,2% în 2025”, notează raportul BT.

Citește aici o analiză care urmărește o serie de indicatori relevanți în cele două economii:

https://economedia.ro/cine-ar-castiga-meciul-economic-romania-ungaria-si-la-ce-indicatori-au-ramas-maghiarii-in-urma-noi-si-vecinii-nostri-la-pib-inflatie-salarii-deficit-crestere-economica-investitii-straine.html

Nici un comentariu

Scrie un comentariu

author photo two

Kristina Reştea

Kristina Restea este reporter in echipa publicației online Actualdecluj.ro și are o experiență de 12 ani în presă. E absolventă a Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, secția Jurnalism. Anterior lansării proiectului actualdecluj.ro a scris pentru cotidianul local Ziua de Cluj, ca reporter în departamentul Economic.