Raport: canicula, cel mai mare risc climatic pentru Cluj / Valurile de căldură cresc mai repede decât estimau cercetătorii

Actualitate by Actual de Cluj - iul. 28, 2026 0 16

Un raport publicat ieri referitor la schimbările climatice pentru Cluj-Napoca arată că dintre cele două pericole analizate – valurile de căldură și inundațiile – primul a fost clasificat ca având risc „foarte ridicat” pentru zona metropolitană, cel mai sever nivel din grila de evaluare.

Pe 28 iunie, în urmă cu exact o lună, județul Cluj a intrat sub cod roșu de caniculă: temperaturi de până la 40 de grade ziua și nopți tropicale în care termometrul nu cobora sub 17-25 de grade. Primăria a scos în stradă trei rulote de urgență, în Piața Lucian Blaga, Piața Mihai Viteazul și lângă Opera Maghiară. A fost, practic, primul test real al orașului în fața unui fenomen pe care propriile date științifice îl clasificaseră deja drept cel mai mare risc climatic al zonei metropolitane.

Zona Metropolitană Cluj (ZMC) a publicat ieri, împreună cu Universitatea ”Babeș-Bolyai” și Institutul Austriac de Tehnologie, a doua fază a unei evaluări științifice derulate prin proiectul european CLIMAAX. Concluzia: valurile de căldură reprezintă un risc „foarte ridicat” pentru regiune – cel mai sever nivel din grilă – și, mai îngrijorător, numărul acestor valuri de căldură crește în realitate mai repede decât anticipau modelele climatice folosite până acum. Raportul mai spune ceva ce contează la fel de mult ca temperaturile în sine: măsurile „nestructurale” – avertizarea timpurie, comunicarea publică, coordonarea dintre instituții – rămân subdezvoltate în raport cu amploarea riscului.

Din raport:

Dintre cele două pericole analizate — valurile de căldură și inundațiile — primul a fost clasificat ca având risc „foarte ridicat” pentru zona metropolitană, cel mai sever nivel din grila de evaluare.

Motivul nu ține doar de temperaturile în sine, ci de tendința lor. Cercetătorii au comparat datele istorice din baza de date naţională derivate din observaţii cu proiecțiile generate de modelele climatice folosite pentru a anticipa evoluţia viitoare a climei. Rezultatul pentru analiza ultimilor 20 de ani, e îngrijorător: numărul valurilor de căldură crește, în realitate, mai rapid decât indică majoritatea modelelor. Cu alte cuvinte, sistemele actuale, de la infrastructura urbană până la serviciile de sănătate, riscă să fie deja depășite de un fenomen care se intensifică mai repede decât se anticipa.

Harta la rezoluție fină a adus și o descoperire adițională, anume că nu doar orașul suferă. Deși, așa cum era de așteptat, zonele joase din Cluj-Napoca înregistrează cele mai frecvente și intense episoade de căldură, situaţie amplificată şi de efectul de „insulă de căldură urbană”, generat de asfalt, clădiri dense și puțin spațiu verde, analiza arată că anumite zone rurale din jurul orașului pot fi la fel de expuse, uneori chiar mai expuse, decât unele cartiere urbane. Este vorba, în general, de areale/cartiere nou construite în comunele limitrofe municipiului. Cartierele situate pe dealuri sau la altitudini mai mari rămân, în schimb, relativ protejate.

---

Decalajul acesta a devenit vizibil chiar în timpul codului roșu de la finalul lunii iunie. Un consilier local a atras atenția că municipiul dispune, în prezent, de doar patru puncte de răcorire, toate în zona centrală; la acestea s-au adăugat farmaciile, ca puncte de prim-ajutor în caz de caniculă. Spre comparație Barcelona are peste 500 de asemenea spații – biblioteci, școli, centre civice, parcuri – organizate astfel încât nouă din zece locuitori să poată ajunge la unul dintre ele în cel mult zece minute de mers pe jos.

Modelul „adăposturilor climatice” s-a extins deja și la Paris, Viena, Amsterdam sau Milano, iar de anul acesta și în București, care și-a propus o rețea de câteva sute de spații publice și private – de la instituții ale primăriei până la farmacii partenere – deschise gratuit oricui are nevoie de răcoare. La Viena, planul de acțiune pentru caniculă include și fântâni cu apă potabilă suplimentare și spații răcoroase amenajate în biserici sau centre comerciale. La Paris, persoanele vârstnice sau cu afecțiuni medicale se pot înscrie într-un registru prin care autoritățile le sună și le verifică starea în timpul episoadelor de căldură extremă – un model preluat, într-o formă și mai extinsă, din Danemarca, unde de peste trei decenii aproape 1.700 de voluntari sună periodic vârstnicii care locuiesc singuri.

Cluj-Napoca nu are, deocamdată, niciuna dintre aceste componente ca sistem permanent – doar răspunsuri punctuale, activate în timpul avertizărilor cod roșu sau portocaliu emise de meteorologi.

La uBB, o echipă coordonată de profesorul universitar Adina Croitoru – aceeași cercetătoare implicată și în raportul CLIMAAX – dezvoltă aplicația mobilă SCEWERO, gândită să completeze Sistemul Național de Avertizare Timpurie. Ideea centrală este că aplicația colectează, direct de la utilizatori, informații despre cum percep oamenii valurile de căldură, date care vor fi folosite pentru a redefini pragurile de avertizare împreună cu Administrația Națională de Meteorologie și Inspectoratul General pentru Situații de Urgență.

Motivul pentru care cercetătorii insistă pe acest aspect ține de natura fenomenului. Spre deosebire de o inundație sau o furtună, canicula e un pericol „lent” și „non-violent” – nu sparge geamuri, nu rupe acoperișuri – motiv pentru care oamenii tind să nu îl ia suficient de în serios. Totuși, la nivel global și european, valurile de căldură ucid mai mulți oameni decât orice alt fenomen meteorologic extrem. Doar în 2024, la nivel național, sezonul cald a adus 63 de zile de caniculă din cele 92 ale verii și peste 600 de decese suplimentare în lunile iulie-august, potrivit datelor Consiliului Consultativ Științific pentru Schimbări Climatice.

Raportul final al proiectului de la UBB, așteptat anul viitor pe vremea aceasta, ar urma să propună praguri de alertă recalibrate – adaptate la ce se întâmplă efectiv pe teren la Cluj, nu doar la mediile naționale.

Zona Metropolitană Cluj include municipiul Cluj-Napoca și 18 comune învecinate, cu o populație totală de aproximativ 421.000 de locuitori.

Etapa următoare a proiectului, aflată în curs de finalizare, urmează să transforme aceste concluzii în măsuri concrete, integrate în viitoarea Strategie de adaptare la Schimbările Climatice a Zonei Metropolitane Cluj. Până atunci, orașul intră în fiecare vară în aceeași buclă: cod galben, cod portocaliu, cod roșu, câteva rulote de urgență – și un risc care, potrivit propriilor date științifice ale orașului, crește mai repede decât reușește sistemul să țină pasul.

Nici un comentariu