Închide

Raport al Curții de Apel Cluj: numărul e cel mai mare din țară, dar dosarele scad, operativitatea crește

Actualitate by Actual de Cluj - mart. 08, 2016 0 530

Înghesuială pe birourile judecătorilor de la Curtea de Apel Cluj: numărul scade de la an la an, totuși numărul dosarelor raportate la numărul judecătorilor e cel mai mare din țară.

E vorba de 908 de dosare pe cap de judecător la Curtea de Apel Cluj, în medie, cifră care plasează instituția pe primul loc în țară la acest nivel. Pe următoarea poziție se clasează Curtea de Apel Timișoara, cu 824 dosare pe cap de judecător și Curtea de Apel Oradea, cu 809 dosare. Curtea de Apel Craiova are o încărcătură de 515 dosare de soluţionat pe judecător, iar Curtea de Apel Bucureşti , 786 dosare pe judecător.

Anul trecut judecătorii de la Curtea de Apel Cluj, precum şi cei de la instanţele din circumscripţia acesteia au avut de soluţionat, în medie, 828 dosare faţă de 976 dosare în 2014 şi 1.067 dosare în 2013.
În cazul tribunalelor, peste media de 736 cauze de soluţionat pe judecător, s-au situat Tribunalul Cluj (832 cauze) şi Tribunalul Specializat Cluj (834 cauze), iar sub această medie, Tribunalul Maramureş, cu 721 cauze, Tribunalul Sălaj, cu 651 cauze şi Tribunalul Bistriţa Năsăud cu 579 cauze.

Un raport al Curții de Apel Cluj arată că operativitatea cu care au fost judecate dosarele a crescut semnificativ anul trecut, 86% față de 73% în 2014. „O creştere semnificativă s-a înregistrat la nivelul tuturor secţiilor Curţii de Apel Cluj, cu precădere la nivelul Secţiei a II civile, de contencios administrativ şi fiscal, unde operativitatea a fost de 71,57% în anul 2014, crescând spectaculos la valoarea de 95,20% în anul 2015”, arată raportul.

Documentul extins va fi prezentat mâine într-o ședință la care vine și președintele Consiliului Superior al Magistraturii, Mircea Aron.

Scurt istoric al Curții de Apel Cluj, așa cum apare pe site-ul oficial al instanței:

Curtea de Apel Cluj a fost înfiinţată în baza legii ungare nr. XXV din anul 1890, odată cu curţile de apel din Oradea Mare, Târgu Mureş şi Timişoara. Avea iniţial în raza ei de activitate şapte tribunale, anume cele din Alba Iulia, Bistriţa, Cluj, Dej, Deva, Sibiu şi Turda. După unirea Transilvaniei cu România, Curtea de Apel Cluj a funcţionat până în 1924 pe baza dispoziţiilor normative ale Consiliului Dirigent, iar din 1924, în baza legii din 25 iunie 1924 privind Organizare Judecătorească a Regatului Român. În baza acestei legi Curtea de Apel Cluj cuprindea în sfera sa de competenţă tribunalele din 6 judeţe: judeţul Alba (interbelic), judeţul Cluj (interbelic), judeţul Hunedoara (interbelic), judeţul Năsăud, judeţul Someş, şi judeţul Turda.
În perioada 1940-1944, în urma Dictatului de la Viena, Curtea de Apel Cluj a funcţionat la Sibiu, iar la Cluj a fost instituită Curtea de Apel Regală Ungară, până în anul 1944.
După cel de-al doilea război mondial, în anul 1945, Curtea de Apel a revenit la Cluj şi a continuat să funcţioneze până la reforma justiţiei din 19 iunie 1952, prin care curţile de apel au fost desfiinţate. Concomitent a fost organizat Tribunalul Regional Cluj. Curtea de Apel Cluj a fost reînfiinţată în baza legii nr. 92 din anul 1992.
Curtea de Apel Cluj şi instanţele arondate acesteia funcţionează, în prezent, în baza Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară. Raza de activitate a Curţii de Apel Cluj cuprinde 4 judeţe: Cluj, Bistriţa-Năsăud, Maramureş şi Sălaj, acoperind 22.197 km pătrați cu 1.842,7 mii locuitori.
În fiecare reşedinţă de judeţ funcţionează câte un tribunal cu competenţă generală, iar în Cluj-Napoca funcţionează, pe lângă Tribunalul Cluj, şi Tribunalul Specializat Cluj, acesta din urmă având în competenţă soluţionarea litigiilor dintre profesionişti. În cadrul judeţelor sunt organizate judecătorii.

Nici un comentariu

Scrie un comentariu