Radiografie pe piaţa de „oraşe deştepte”. Clujul a rămas în urmă cu numărul de proiecte

Trendul „smart city” prinde avânt în oraşele din ţară, cel puţin ca număr de proiecte. La nivel naţional sunt 330 de iniţiative aflate în stadiul de proiect, în curs de implementare sau deja finalizate, în 45 de orașe mari, medii și mici din țară. Asta arată datele publicate de integratorul de soluții inteligente la cheie Vegacomp Consulting, care face, pentru al doilea an consecutiv, radiografia proiectelor Smart City din România. După numărul de proiecte, oraşul-lider în ţară e Alba-Iulia, iar Clujul e abia pe locul 7, cu doar 16 proiecte. Raportul menţionează şi „un elan uneori eronat” din partea celor care se grăbesc să clasifice  ca proiect de smart city orice inițiativă – de la certificatele unui server, până la un simplu set de camere video sau iluminat cu LED.

Numărul de proiecte a crescut de la 300 de proiecte realizate în România şi prinse în raportul pieţei de smart city toamna trecută la 330 de iniţiative, în martie 2019.

“Vedem, în acest raport, pe lângă o schimbare de lider al verticalelor Smart City, și o primă serie de interviuri, cu reprezentanți ai municipalităților care deja au făcut pași importanți în acest domeniu. Orașele din listă ajung, acum, să însumeze, conform ultimului recensământ, o populație de 6.093.856, aproape o treime din populația României. Vedem, însă, o creștere relativ redusă a adopției soluțiilor Smart în rândul populației care nu era încă acoperită – concluzie firească, având în vedere că prima ediție a raportului reprezenta o măsurătoare de la zero, iar următoarele două, evoluții în timp real ale acoperirii. Remarcăm în schimb, și apreciem, mutarea unor inițiative de la furnizorii privați la primării, precum și preocuparea pentru centralizarea datelor și integrarea soluțiilor de Smart City la nivelul unei primării”, declară Cornel Bărbuț, CEO al Vegacomp Consulting.

Raportul cuprinde mai multe orașe, fiecare cu minimum un proiect Smart City concretizat: Alba Iulia, Arad, Avrig, Bacău, Balș, Brașov, București, Bumbesti-Jiu, Călărași, Cernavodă, Comănești, Constanța, Cluj-Napoca, Deva, Fălticeni,  Galați, Giurgiu, Gura Humorului, Hunedoara, Iași, Lugoj, Mangalia, Mizil, Moinești, Odobești, Oradea, Petroșani, Piatra Neamț, Predeal, Reghin, Reșița, Satu Mare, Seini, Sibiu, Slatina, Suceava, Târgoviște,  Târgu Jiu, Târgu Mureș, Târgu Neamț, Târnăveni, Timișoara, Tîrgu Bujor, Tulcea și Turda.

Topul primelor orașe, în funcție de numărul de proiecte în plan, în curs de implementare sau livrate este: Alba Iulia (103), Brașov (20), Timișoara, București (19), Arad, Iași (18), Cluj-Napoca (16), Sibiu (13), Oradea, Avrig (12), Constanța, Piatra Neamț (11), Hunedoara, Slatina (6).

Proiectele Smart City identificate își păstrează clasificarea, în aceleași șase Verticale Smart City: Smart Economy, Smart Mobility, Smart Environment, Smart People, Smart Living și Smart Governance, verticale care sunt în concordanță cu raportările Uniunii Europene.

“Observăm un mix de avânt de început, practicat de unele municipalități, o relativă frânare a motoarelor la nivel de viteză de execuție și apariție a proiectelor noi – semn că municipalitățile așteaptă rezultatele programelor pilot sau chiar întâmpină constrângeri bugetare sau procedurale în a adapta fluxurile la inovația pe care doar o încearcă, în această perioadă – dar și un elan uneori eronat în a clasifica orice inițiativă – de la certificatele unui server, până la un simplu set de camere video sau iluminat cu LED – drept proiect Smart City. Piața începe să formeze și o nevoie a teoretizării conceptelor de Smart City, de familiarizare a tinerilor, prin diverse proiecte”, adaugă Bărbuț.

Conform raportului, noul lider al pieței locale de profil este verticala Smart Mobility, acoperită de 82 de proiecte, în luptă strânsă cu Smart Living, care cumulează 80 de proiecte. Podiumul este completat de Smart Governance, cu 68 de proiecte, iar locul al patrulea aparține Smart Economy, cu 59 de proiecte. Ultimele doua poziții sunt disputate de Smart Environment, cu 26 de proiecte și, respectiv, Smart People, cu 16 inițiative.

„Fenomenul „Smart city” e despre impactul asupra comunităţii”

Prezenţa într-un top cu număr de proiecte nu garantează, însă, că un oraş ar funcţiona cu adevărat ca „smart city”, explica într-un interviu pentru Actualdecluj.ro Bogdan Ivănel, preşedinte Code4Romania, organizaţie care lucrează la proiecete civice, inclusiv la o platformă de date deschise pentru Cluj.

„Dacă compari Clujul cu Bucureştiul, Clujul e cu zeci de ani înainte, ca „smart city” sau în ceea ce priveşte relaţia cu cetăţenii. Ca bucureştean , Clujul mi se pare „wow”, dar, în acelaşi timp, o astfel de comparaţie mă face să mă gândesc că la Bucureşti avem o mare pierdere de potenţial. Bucureştiul e un oraş bogat, cu resurse mari, care, din cauza unei administraţii publice defectuase, nu reuşeşte să îşi folosească resursele cum trebuie. Clujul e unul dintre exemplele foarte faine din România. Dar trebuie să păstrăm proporţiile. Cele mai faine exemple din România sunt în urma altor ţări. Cei din administraţie trebuie să înţeleagă ce înseamnă smart city. Trebuie să treacă de instinctul de a tăia cât mai multe panglici şi de a avea cât mai multe aplicaţii. Fenomenul „Smart city” e despre impactul asupra comunităţii. Acum, oraşele din România se întrec în numărul de aplicaţii. Dar eficienţa lor ţine de cât de mult ajută ele în realitate. S-a fetişizat treaba asta cu numărul de aplicaţii. E o chestie peste care începem să trecem, înepem să ne dăm seama că smart city e mai mult de atât. E o chestie de infrastructură, trebuie să aveţi strategie, o analiză a nevoilor, nu o să te apuci de un proiect aici, de altul dincolo, după oportunităţi. Trebuie să îţi fie clar care sunt nevoile cele mari şi la alea să lucrezi, folosind şi tehnologie”, spune Ivănel.

Mai multe aici:

Interviu. Comunitatea Code4Romania şi-a făcut filială la Cluj. Bogdan Ivănel, preşedintele asociaţiei: „Există o foamete foarte mare din partea programatorilor din România să își folosească talentul în ceva care să aibă impact social”

Companii de „smart city”

Avem activi, în prezent, în România, primii doi furnizori mondiali de soluții Smart City la cheie: Siemens și CISCO, menţionează raportul. Multe dintre companiile care încep să lucreze în domeniu sunt din Cluj, membre ale clusterului Cluj IT, arată raportul MegaComp. Lista companiilor identificate drept implicate în realizarea deproiecte Smart City include, dar nu se rezumă la: Aquatim, Avitech, BCR, Cluj IT – Arxia, Cluj IT – Cloud Soft, Cluj IT – Hyper Media, Cluj IT – Life is Hard, Cluj IT – Optima & Artsoft Consult, Cluj IT – Parking Plus, Cluj IT – Solar Eco Systems, Cluj IT – Trencadis, Dahua, Direct One, Eco Mobilitate, Enel, ETA2U, Euro Jobs, Fast Order, Flash Lighting Services, Industrial Software, Intrarom, IT Center for Community, KMW Services, Luxten, Microsoft, Mobilis, Nova Apaserv, Orange România, Parkomatic, Romstal, Telekom România, Siemens, TPark, UTI, Vegacomp Consulting, White City Code, ZTE.

Încercări de proiecte la Cluj, pe harta Smart City

Pe Harta Smart City dezvoltat de Asociaţia Română pentru Smart City şi Mobilitate, primăria Cluj-Napoca apare ca beneficiar de 14 proiecte, iar municipalitatea din Turda cu încă 4.

Nici un comentariu

Kristina Reştea

Kristina Restea este reporter in echipa publicației online Actualdecluj.ro și are o experiență de 12 ani în presă. E absolventă a Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, secția Jurnalism. Anterior lansării proiectului actualdecluj.ro a scris pentru cotidianul local Ziua de Cluj, ca reporter în departamentul Economic.