Închide

Protest pentru apărarea râului Someșul Rece

ActualitateAdministrațieTop News by Luminiţa Silea - mart. 30, 2019 1 457

Circa 100 de persoane au protestat în Cluj, la Măguri Răcătău, împotriva unui proiect al unei companii private ce vizează construirea de microhidrocentrale în partea superioară a râului Someşul Rece. Protestatarii, membri ai unor asociații sau organizații non-guvernamentale, vor să semnaleze pericolul pe care-l reprezintă astfel de microhidrocentrale pentru peisaj și viețuitoare, dar pregătesc și acțiuni legale împotriva firmei care gestionează proiectul.

Oamenii reprezentând în mare parte organizații din sectorul protecției mediului dar și pescuitului sportiv au venit din Cluj, Oradea sau Mureș în fața primăriei din comuna Măguri Răcătău cu pancarte împotriva proiectului de construire a trei microhidrocentrale în partea sălbatică a râului Someșul Rece. Apoi au urcat spre zona afectată de proiect.

“Se intenționează reluarea proiectului de mutilare a râului Someșul Rece, prin secarea aproape completă a acestuia, ca urmare a unui proiect de amplasare a unor microhidrocentrale (MHC-uri) în zona încă sălbatică a cursului de apă. Dupa ce opinia publică a fost informată privitor la impactul dezastruos al acestor construcții asupra biodiversității și peisajului este inadminisibil ca în România anului 2019 să fie permisă construirea de MHC-uri pe râuri sălbatice, în arii naturale protejate desemnate pentru conservarea unor specii de pești, dar și a unor alte elemente de biodiversitate dependente de menținerea integrității râului (habitate de luncă cu arinișuri, vidră etc.). Nu în ultimul rând, Someșul Rece este unul dintre ultimele râuri cu adevărat importante pentru practicarea pescuitului cu muscă artificială, iar zona vizată va fi distrusă ireversibil ,deși găzduiește numeroase competiții ale acestui sport, inclusiv finale de campionat național”, au semnalat protestatarii.
Mihai Vasilescu de la Federația Română de Pescuit la Muscă Artificială a explicat că legea interzice construirea de microhidrocentrale în ariile protejate încluse în Natura 2000 de interes comunitar. Cursul Superior al râului Someșul Rece e zonă protejată din 2006. Proiectul recent reautorizat de Consiliul Județean pentru trei microhidrocentrale va afecta și foarte multe specii protejate, printre care lipanul. Vasilescu a mai spus pentru Actualdecluj.ro că mai există foarte multe căi legale pentru stoparea proiectului și că există multe organizații non-guvernamentale dispuse să facă fiecare câte un demers.

Proiectul microhidrocentralelor de pe râul Someșul rece este pornit acum mai bine de zece ani de ATS Energy. Firma a obţinut în 2009 un acord de mediu prin care i se recunoaşte dreptul de a construi pe Someşul Rece cinci astfel de construcţii. În 2010 compania a obţinut de la Consiliul Judeţean Cluj autorizaţie de construire pentru a putea amenaja trei microhidrocentrale. Autorizaţia era valabilă cinci ani iar firma era obligată să înceapă lucrările în doi ani. Firma a prezentat studii potrivit cărora microhidrocentralelor sunt benefice pentru mediu.

Federaţia Română de Pescuit la Muscă Artificială a solicitat Agenţiei pentru Protecţia Mediului să reanalizeze acordul de mediu obţinut de compania ATS Energy în 2009, arătând că acesta, potrivit legii, îşi pierde valabilitatea dacă investiţia nu a demarat în doi ani de la obţinerea sa. Beneficiarul, firma ATS, a cerut în 4 octombrie 2013 o revizuire a acordului de mediu mai ales că din cinci microcentrale autorizate iniţial, au rămas doar trei. Ulterior însă, firma şi-a retras cererea de reavizare. În acordul de mediu din 2009 al ATS se arăta că vizați pentru amenajare sunt 18,5 kilometri din cursul râului, urmând ca aportul energetic inclus în sistemul naţional să fie de 3,015 MW pe oră.

Federaţia Română de Pescuit la Muscă Artificială a încercat să obţină anularea autorizaţiei de construire eliberată de Consiliul Judeţean Cluj în 2010. În acest sens, federaţia s-a adresat instanţei, însă, după ce în procesul de fond a avut câştig de cauză, în recurs, la Curtea de Apel Alba a pierdut procesul, instanţa menţinând autorizaţia de construire.

Cum în cei cinci ani prevăzuţi în autorizaţia de construire nu s-a făcut nimic în vederea realizării proiectului de microhidrocentrale, ATS Energy Rece a solicitat din nou Consiliului Judeţean Cluj autorizaţie de construire. De data aceasta s-a cerut doar pentru trei microhidrocentrale. Astfel, în 2017 instituţia condusă de liberalul Alin Tişe a dat curs cererii companiei, eliberând o altă autorizaţie de construire cu termen de începere a lucrărilor în 24 de luni şi de realizare a proiectului de 72 de luni.

Potrivit Gazata de Cluj,  Firma ATS Energy Rece este controlată acum de Sorin Bădău, însă prin această societate s-au perindat oameni de afaceri cunoscuţi din Cluj Napoca care sunt asociaţi cu Gabriel Cârlig, de la Jolidon, Eugen Bâlc, unul dintre fondatorii astral, Silviu Prigoană, etc.

În cadrul firmei au gravitat SCHIOPU VICTOR ADRIAN şi Dorin Săcară care, împreună cu Sorin Bădău, au fost norocoşii beneficiari ai retrocedărilor frauduloase făcute de ANRP. Spre exemplu, Şchiopu a primit de la Agenţia condusă de Crinuţa Dumitrean, persoană pusă în funcţie de Emil Boc, aproape 30 de milioane de lei.

Dorin Săcară, cunoscut investitor în domeniul energiei regenerabile.

author photo two

Luminiţa Silea

Este reporter la ActualdeCluj.ro din aprilie 2014. A lucrat la cotidianul Ziua de Cluj de la lansarea sa, în 2004, până în aprilie 2014. A absolvit Facultatea de Jurnalism a universității "Babeș-Bolyai" în 2004 şi are două diplome de master - în Administraţie Publică la aceeaşi universitate şi în Comunicare şi Relaţii Publice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) Bucureşti.

Un comentariu

  1. Indivizii acestia de la Apele Romane (pentru ca institutiile au vina principala, nu afaceristii fara scrupule), care sustin ca raul nu este afectat daca-i iei majoritatea apei, cum s-ar simti fara majoritatea sangelui?

Scrie un comentariu

Articole similare