Închide

Propunere pentru banii din bugetul local: magazin social, în Cluj-Napoca

ActualitateAdministrațieSocialTop News by Kristina Reştea - aug. 16, 2018 1 168

 

În unul dintre cele mai mari şi scumpe oraşe ale ţării, în care au început să se contureze o serie de proiecte care vizează combaterea risipei, nu s-a pus pe picioare încă un magazin social. Asta deşi există precedent, chiar la noi: o asociaţie non-profit a deschis în România astfel de unităţi, în Bucureşti şi Sibiu. Un clujean propune un astfel de proiect şi la Cluj; l-a înscris la vot şi se găseşte în lista cu proiecte pentru bugetarea participativă, un proces prin care locuitorii oraşului pot veni cu idei pentru folosirea banilor din bugetul local.

 

Robert Dimeny crede că oraşului îi lipseşte un astfel de centru. „Magazinele sociale sau caritabile sunt magazine de la care românii fără mari posibilităţi materiale (pensionari, şomeri) pot cumpăra alimente, haine, jucării sau alte produse, care pot fi donate de persoane fizice sau juridice sau pot beneficia de diverse servicii, la costuri foarte reduse din cauza neperceperii unui adaos comercial mare. Produsele din magazinele sociale sunt vândute persoanelor cu venituri mici la preţuri simbolice, cu reduceri semnificative, adaos mic, veniturile obţinute fiind folosite strict pentru acoperirea costurilor operaţionale – salariile personalului angajat şi cheltuielile suplimentare minime”, se arată în descrierea proiectului.

În unul dintre cele mai bogate oraşe din ţară există, evident, resurse (şi risipă), în vreme ce, pe de altă parte, unii luptă cu lipsuri de toate felurile. Inclusiv de hrană. De ce ar fi nevoie de un astfel de un magazin social, în care să se găsească inclusiv produse alimentare, la preţuri mici? „România se află pe locul 9 în ceea ce privește risipa de alimente, deși nu este una dintre cele mai bogate țări din Uniunea Europeană. Astfel, în coșul de gunoi al românilor ajung peste 2 milioane de tone de mâncare. În România, anual, aproximativ o treime din produse sunt irosite. Şi în al doilea rând: deoarece 225.000 de copii din Romania se duc zilnic la culcare flămânzi, iar 72% dintre familiile din mediul rural nu le pot asigura copiilor sub 5 ani o dietă minim acceptabilă”, mai precizează Robert Dimeny. Magazinul ar putea fi amplasat, spune iniţiatorul ideii în zona centrală sau semi-centrala, pentru a fi accesibil pentru cât mai multă lume.

 

George Jiglău este unul dintre clujenii implicaţi în proiectul „O masă caldă” (prin care li se oferă mâncare unor oameni nevoiaşi în Cluj, dar şi în alte oraşe din ţară) și face parte din echipa care a lansat o aplicaţie menită să ajute la prevenirea risipei de mâncare. Deja citat vorbind despre risipa alimentară de la Cluj şi în descrierea proiectului magazinului social, l-am întrebat şi noi pe George cum a prins aplicaţia în piaţă şi cum vede ideea unei astfel de unităţi, din perspectiva celui implicat în proiecte sociale. După cum probabil puteam anticipa: nu e simplu deloc. Chiar şi un astfel de proiect, pus deja pe roate,  cum e aplicaţia recent lansată,  întâmpină dificultăţi. „Sunt utilizatori mulţi, şi donatori, şi beneficiari, dar nu prea se fac donaţii. Ideea e că noi am lansat aplicaţia şi anticipând intrarea în vigoare a legii antirisipă, să venim cumva în întâmpinarea obligaţiei de a dona. Dar legea s-a amânat”, aminteşte George pentru Actualdecluj.ro. Cât despre magazinul social… „poate merge, da. Dar nu cred că în directă legătură cu combaterea risipei”, menţionează George, adăugând explicaţii. „Risipa vine din aruncarea de multe alimente, în cazul nostru, care sunt în prag de expirare. Nu prea le poţi scoate dintr-un inventar ca să le trimiţi într-un alt magazin, termenul de valabilitate ar fi acelaşi. Şi un magazin social se supune aceloraşi reguli de siguranţă alimentară. Probabil că ar ajuta într-o oarecare măsura, în ideea că un magazin social ar vinde hrana la preţuri mai mici şi atunci lumea ar cumpăra mai mult. Dar nu întotdeauna se aruncă alimente scumpe, se aruncă din toate categoriile de preţuri, iar mare parte din risipă, pe care speram să o acoperim cu aplicaţia, vine dinspre firmele de catering care fac evenimente cu bufet unde nu ştii câţi oameni îţi vin, faci mâncare multă, să fii acoperit şi apoi vin mai puţini sau nu se mănâncă… acolo se aruncă mult. Şi nici risipa aceea nu prea o putem orienta spre un magazin. Altfel, ideea magazinului social, ca proiect social, merge oriunde. E clar că şi în Cluj sunt părţi ale populaţiei care au nevoie de alimente, îmbrăcăminte, consumabile de zi cu zi (detergent, săpun etc) mai accesibile ca preţ. Deci cred că o masa de clienţi ar fi, dar trebuie promovat bine, ca să ajungi la acei oameni unde există nevoia. Asta nu e întotdeauna uşor, dupa cum constatăm şi noi prin masa caldă”, spune unul dintre membrii echipei O masă Caldă.

 

 

Despre aplicaţie, mai multe aici:

La Cluj s-a lansat aplicaţia prin care restaurantele şi magazinele pot dona mâncarea în exces

 

Precedent la Bucureşti şi Sibiu

Cum funcţionează lucrurile la cei care au lansat astfel de proiecte? Administratorii magazinelor sociale Somaro din Bucureşti şi Sibiu spun că aici se pot aproviziona persoane aflate la limita sărăciei, beneficiari ai Direcției Generale pentru Asistență Socială. Câteva sute de familii au posibilitatea de a cumpăra de aici produse la prețuri extrem de mici (aproximativ 15% din valoarea lor de piaţă). Important de menţionat că aceste magazine nu au dreptul să comercializeze produse expirate; în situaţiile în care o cantitate de produse se aproprie de expirarea temenului de garanţie, acestea sunt donate organizaţiilor umanitare afiliate, după cum explică administratorii magazinelor.

La noi, astfel de iniţiative nu doar că nu sunt încurajate, dar li se pun chiar beţe în roate. În timp ce organizaţiile şi grupurile de iniţiativă cereau reguli mai bune privind risipa alimentară, în parlament ajunsese o lege care era cât pe ce să închidă chiar şi proiectele existente. „În urma demersurilor organizațiilor noastre, proiectul de lege a fost amendat, așa încât magazinele sociale să fie exceptate de la interdicția de a comercializa produsele transferate. Magazinele sociale vor putea în continuare să sprijine familii care se luptă cu sărăcia, vânzând produse la prețuri minime. Din păcate, măsurile de reducere a risipei au rămas facultative pentru companii, dar cel puțin am reușit să prevenim un rău”, transmiteau recent reprezentanţii Centrului de Resurse pentru Participare Publică.

 

Încă o iniţiativă contra risipei alimentare: bancă de alimente la Cluj

Organizaţia Food Waste Combat a anunţat că pregăteşte crearea primei bănci de alimente din Cluj – un proiect  de redistribuit surplusul de alimente. Acesta a demarat din februarie, deşi nu e încă lansat oficial, iar iniţiatorii săi spun că între timp au reușit să salveze aproximativ 1 tonă de mâncare/lună, care valorează aproximativ 1400 euro. În doar 2 săptămâni, au avut de redistribuit 1300 kg de mâncare către diverse ONG-uri din Cluj.

 

Peste un sfert din populația României trăiește cu mai puțin de 5,50 dolari americani pe zi, ceea ce reprezintă cea mai ridicată rată a sărăciei din UE, subliniază analiza unor economişti ai Băncii Mondiale.

Citeşte şi:

Radiografia României, făcută de economiști ai Băncii Mondiale. Câteva orașe prospere și multe probleme mari: sistem de învățământ învechit, infrastructură inadecvată și reglementări incerte

 

 

Foto: magazin Somaro

author photo two

Kristina Reştea

Kristina Restea este reporter in echipa publicației online Actualdecluj.ro și are o experiență de 12 ani în presă. E absolventă a Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, secția Jurnalism. Anterior lansării proiectului actualdecluj.ro a scris pentru cotidianul local Ziua de Cluj, ca reporter în departamentul Economic.

Un comentariu

  1. genu asta de idei bune sfarsesc prost. o sa beneficieze tot felu de oameni care nu ar avea nevoie, dar la reduceri tot timpu e coada. daca implici si statu sfarsesti in utopii cumuniste.

Scrie un comentariu