Proiecte premiate la București, aduse în Transilvania. Ce loc are Clujul în arhitectura "mare"

Case, apartamente, o sală de sport, sedii de companii sau instituții, cafenele, o uzină de apă convertită în centru de cultură, o librărie, săli de expoziții sau spații publice reabilitate – câteva dintre cele mai bune lucrări de arhitectură, premiate sau nominalizate în interiorul breslei arhitecților, pot fi văzute la Cluj zilele acestea. Lucrările din cadrul Bienalei Naţionale de Arhitectură au fost aduse la Muzeul de Artă. Expoziția este organizată de Uniunea Arhitecților din România, Filiala Cluj și poate fi vizitată până în 28 februarie. Printre lucrările cu premii la ediția 2014 a Bienalei nu se află niciun proiect construit în Cluj. Între cei care au semnat proiectele există însă arhitecți absolvenți ai școlii de arhitectură de la Cluj.

Vezi AICI care sunt proiectele premiate la Bienala Națională de Arhitectură

Înainte să deschidă oficial expoziția cu proiecte premiate la București, un arhitect din Capitală împărtășește cu sala de la Cluj impresia pe care i-a lăsat-o capitala Transilvaniei. Venit de la București, arhitectul Mircea Ochinciuc a cerut zi liberă de protocol în vizită la Cluj, înainte să ia microfonul la vernisajul Bienalei. A găsit două lucruri extraordinare, în plimbarea prin oraș, spune arhitectul: Turnul Croitorilor restaurat (“m-a lăsat mască!”) și Biserica Reformată, aflată în curs de restaurare. L-au impresionat ambele clădiri și felul în care sunt aduse în prezent imobilele cu istorie. Trecerea de la “arhitectura veche” la “arhitectura nouă”, dar și noile tehnici din domeniu cu ajutorul cărora s-a “scanat” strada Kogălniceanu au fost date ca exemple pentru cei dornici să afle că dacă sunt interesați de arhitectură au ce să vadă la Cluj. Deci e de bine.

Școala de la Cluj are o reprezentare bună printre lucrările premiate: 4 din cele 7 proiecte au fost realizate cu implicarea unor absovenți ai FAU, subliniază arhitecta Adriana Matei, fost decan al facultății. Deci e de bine.

Se poate așadar supraviețui în piață cu proiecte de Bienală? “Da”, spune unul dintre arhitecții cu lucrări pe pereții expoziției. Deci e de bine.

În fiecare dintre proiectele expuse acum la Muzeul de Artă s-a pus suflet, subliniază arhitectul Eugeniu Pănescu. Deci e foarte de bine.

Profitând de prezența prefectului Gheorghe Vușcan, arhitectul Gheorghe Elkan (Registrul Urbaniștilor) vrea să transmită un mesaj autorităților: e nevoie de eficiență în organizare și de investiții publice. Arhitecții trebuie să aibă ce să lucreze. „La ministerul care se ocupă de amenajarea teritoriului există două mese care deservesc acest domeniu, și ele neocupate de specialiști”, spune Elkan. Deci nu e chiar atât de bine.

„Lucrările arată bine pe planșe, dar dacă mergi în teren, contextul e jalnic, clădirile nefiind puse în valoare de mediul în care au fost construire”, zice arhitectul Ionel Vitoc (proiectant Grand Hotel Italia), printre planșele expuse. Deci în context nu e de bine.
Chiar dacă e prezentat drept unul dinte fondatori, arhitectul Vasile Mitrea rămâne ceva mai rezervat în mijlocul entuziasmului pentru școala de la cluj. “Există lucrări bune și premiate care pot sta alături de proiecte realizate în alte țări, dar acestea sunt doar o parte din ceea ce se face. Sunt și arhitecți tineri care nu tratează lucrările superficial și care fac proiecte, care pot să facă parte onorabil dintr-o echipă internațională, dar nu aș putea să spun că școala de la Cluj e atât de specială sau mult peste celelalte din țară”, sintetizează Mitrea. Deci e un pic bine, dar nu chiar cel mai bine.

„Să vină fondurile europene și facem proiecte care să ia premii. Acolo sunt banii pentru realizarea de proiecte”, spune un tânăr arhitect la vernisajul de Cluj a expoziției cu lucrări de la Bienală. Deci s-ar putea să fie de bine…

Cele aproape 200 de proiecte selectate pentru a participa la bienală și la expoziția de la Muzeul de Artă sunt reunite sub tema “Dilemele şi provocările spaţiului arhitectural (România 2013-2014)” și se încadrează în mai multe secțiuni – arhitectura locuinţei, arhitectura dotărilor comunitare, tehnologie – inovaţie – sustenabilitate, arhitectura patrimoniului cultural, arhitectura spaţiului public şi publicaţii de arhitectura.

“De ce nu avem așa ceva la Cluj?”, e o întrebare în grup de studenți, în fața unui proiect reușit de local. “Casa aia de la București seamănă cu una de la Cluj”, e de părere un arhitect din “vechea gardă” evaluând una dintre planșele prezentate.

Dar planșele sunt multe, iar expoziția vernisată luni seara poate fi văzută la Muzeul de Artă până în 28 februarie. Evenimentul care se organizează din 1994 a devenit unul dintre cele mai prestigioase evenimente culturale desfăşurate la nivel naţional, cu premii pentru arhitecţi cu drept de semnătură, urbanişti, arhitecţi de interior, conductori arhitecţi, designeri, scenografi, restauratori, istorici şi critici de artă şi arhitectură.

KRISTINA REȘTEA, LUMINIȚA SILEA

Nici un comentariu

Actual de Cluj