Închide

Proiect model de parc industrial verde într-o comună din Cluj, dezvoltat de autoritățile locale pe 78 de hectare în vecinătatea parcului Județului, Tetarom III

ActualitateAdministrațieTop NewsUrbanism by Luminiţa Silea - nov. 16, 2021 0 1913

Cu mandat de la administrația locală a comunei Bonțida, situată la 35 de kilometri de Cluj-Napoca, cu o populație în jur de 5000 de locuitori, proiectanții de la Raum au propus un proiect inedit care să ajute comunitatea locală dar și să stimuleze investițiile „verzi”: o zonă industrială de 78 de hectare reglementată cu indici urbanistici stimulativi, care pornesc de la o valoare minimă (ce se poate construi), dar pot crește (se poate construi mai mult) dacă cei care vin aici investesc în tehnologii nepoluate sau își înregistrează sediul social în localitate. Proiectul (aflat în faza de Plan Urbanistic Zonal) a fost discutat la ședința comisiei de urbanism din 11 noiembrie unde s-a insistat foarte mult pe aplicabilitatea sa practică, în așa fel încât ceea se reglementează să se regăsescă și în teren iar autoritățile să aibă pârghii legale pentru a se asigura de acest lucru. Chiar președitele Consiliului Județean, Alin Tișe a apreciat că, deși e primul proiect de acest fel din județ, poate fi un început ca abordarea să fie replicată și în alte localități din Cluj.

 

Prin Planul Urbanistic Zonal (PUZ) inițiat de Primăria Bonțida și elaborat de biroul Raum se propune sistematizarea unei zone de 78 de hectare (neconstruită cu excepția unei fabrici existente) în vederea creării unei zone industriale atractive pentru investitori în localitatea Răscruci, pe un teritoriu situat în nordul parcului industrial al Județului, Tetarom III. Se propun cinci zone funcționale (unități industriale și de depozitare, unități industriale mici și mijlocii, zone cu activități economice cu caracter terțiar, zonă pentru turism și agrement, zonă de culoar ecologic și turistic aferent Someșului. Cea de a șase zonă vizează circulațiile rutiere. Drumurile sunt reglementate la profile de la 12 metri, la 12,5 metri, 15 metri, 16,5 metri pentru artera principală de acces, cu posibilitatea lărgirii ei la profil de 22 metri și conectarea cu viitorul drum expres între autostrada Transilvania și Dej. În vecinătatea Someșului este prevăzută o zonă unde se poate amenaja o pistă velo și de plimbare, conectata cu traseul din localitatea vecină, Jucu. Prin regulamentul de urbanism al acestui masterplan coeficienții pentru fiecare din zonele amintite sunt variabili, pornesc de la valori minime dar por crește, procentual, dacă investitorii fac investiții verzi și își înregistrează sediul social în localitate, în viitoarele clădiri pe care le edifică. Spre exemplu, pentru zona de unități industriale și de depozitare se pornește de la indicatori urbanistici, Procent de Ocupare a Terenului (30%) și Coeficient de Utilizare a Terenului de 0,5 și se pot ajunge la valori de 75%, respectiv 2.

Prin regulament, a explicat arhitectul șef al județului, Claudiu Salanță, valorea indicatorilor propuși în fiecare dintre zonele funcționale e aproape la fel iar toți pot ajunge, prin aplicarea unor valori procentuale, la valori mai mari. Totul depinde de investitori dacă se atinge maximul. În ceea ce privește Coeficientul de Utilizare a Terenului, se pornește de la o,5 admis și acesta poate crește la 1,5 sau la 2″, a arătat arhitectul șef, după ce președintele Alin Tișe, cel care conduce ședința de urbanism,  s-a arătat nedumerit de forma în care trebuie scris avizul pentru un astfel de proiect cu indicatori urbanistici nedefiniți.

„Ce doriți exact prin propunerea aceasta, să stimulați, să încurajați oamenii?”, s-a interesat Tișe la proiectanți.

Arhitectul Horațiu Răcășan, de la biroul Raum (cei care fac și Planul Urbanistic General al comunei Bonțida și care și-au făcut un obicei de a reglementa pentru primării proiecte model pentru a ajuta comunitățile locale – Detalii:Primarul luminat de la țară care și-a chemat specialiști să îi facă un cartier ca să aibă destui copii în școală sau Cartierul model de la țară, din județul Cluj. Are o singură hibă: trebuie să se facă) a explicat că prin PUZ se dorește încurajarea creării de locuri de muncă în comunitate, rămânerea fondurilor în mediul rural iar pe partea de mediu și energii regenerabile să se dezvolte proiecte verzi care să degreveze rețelele principale de sarcinile de vârf, cu clădiri din materiale prietenoase cu mediul și cu sănătatea umană.

Arhitectul a mai arătat că sunt încurajate clădirile ceritificate ca verzi, amenajarea de acoperișuri înierbate sau cu panouri fotovoltaice, exitența unor puncte de reciclare sau înregistrarea sediului social sau unui punct de lucru în viitoarele investiții din localitatea Răscruci, pentru care, procentual, indicatorii urbanistici pot crește. A oferit, ca exemplu, și un mod de calcul în cazul Coeficientului de Utilizare Diferențiat propus:

 

 

Președintele Alin Tișe s-a arătat lămurit în final, chiar dacă a remarcat că e prima investiție industrială de acest fel propusă în județ. A spus însă că e o propunere care iese din rigiditatea legislației și care se poate aplica și în alte localități, cu condiția ca autoritățile locale să se asigure că viitorii investitori respectă întocmai prevederile din regulament după ce își edifică construcția și beneficiază de indicatori urbanistici mai mari.

Răcășan a deschis și o ușă a discuțiilor în acest sens pentru a perfecta un mecanism prin care să perfecționeze regulamentul propus în Bonțida în așa fel încât proiectul să fie replicat și în alte comunități din Cluj, mult mai ușor.

Comisia a avizat în final documentația pentru crearea viitoarei zone industriale.

*exemplu de calcul al POT-ul diferenția potrivit PUZ-ului

 

Nici un comentariu

Scrie un comentariu

author photo two

Luminiţa Silea

Este reporter la ActualdeCluj.ro din aprilie 2014. A lucrat la cotidianul Ziua de Cluj de la lansarea sa, în 2004, până în aprilie 2014. A absolvit Facultatea de Jurnalism a universității "Babeș-Bolyai" în 2004 şi are două diplome de master - în Administraţie Publică la aceeaşi universitate şi în Comunicare şi Relaţii Publice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) Bucureşti.
  • Articole similare