Profesor UBB avertizează: extinderea gardurilor electrice pentru a ține urșii la distanță poate genera efecte negative asupra naturii și comunităților locale
ActualitateTop News by Actual de Cluj - ian. 25, 2026 0 135
Programul anunțat de Ministerul Mediului pentru instalarea a mii de kilometri de garduri electrice, finanțat prin Administrația Fondului pentru Mediu cu peste 24 de milioane de lei, ca soluție de prevenire a conflictelor dintre oameni și urși, este privit cu rezerve de o parte a comunității științifice. Profesorul universitar Tibor Hartel, de la Facultatea de Știința și Ingineria Mediului a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, unul dintre cei mai citați oameni de știință români la nivel internațional, atrage atenția asupra riscurilor asociate unei astfel de abordări aplicate pe scară largă.
Potrivit comunicării oficiale, programul urmărește creșterea siguranței oamenilor și reducerea pagubelor produse de fauna sălbatică, fără a afecta comportamentul natural al animalelor. Gardurile electrice sunt prezentate ca infrastructură de protecție pentru gospodării, stupine și exploatații agricole, inclusiv în zone aflate în apropierea ariilor naturale protejate, iar până în prezent au fost aprobați peste 1.600 de beneficiari.
Profesorul Tibor Hartel subliniază însă că literatura de specialitate privind așa-numita „ecologie a gardurilor” arată că aceste structuri nu sunt simple bariere fizice, ci intervenții socio-tehnice care pot fragmenta habitatul, reduce conectivitatea peisajului și modifica rutele de deplasare ale animalelor. În anumite situații, ele pot afecta accesul faunei la resurse esențiale și pot genera efecte în cascadă, greu de anticipat și de reversat.
Din punct de vedere al guvernanței, cercetătorul consideră că problema nu este utilizarea gardurilor electrice ca instrument punctual, ci riscul ca acestea să fie promovate ca soluție principală sau unică. În lipsa unui portofoliu coerent de măsuri preventive, există pericolul ca responsabilitatea gestionării conflictelor om-faună să fie simplificată excesiv, iar tensiunile sociale să se accentueze. Printre alternativele sau măsurile complementare amintite se numără managementul deșeurilor, reducerea atractanților, educația comunităților locale, creșterea capacității de intervenție și aplicarea consecventă a regulilor existente.
Hartel atrage atenția și asupra efectelor sociale ale extinderii gardurilor electrice, care pot limita accesul oamenilor la peisaje naturale tradițional deschise, cum sunt pășunile montane, contribuind la o deconectare progresivă între comunități și natură. În opinia sa, conflictele cu fauna pot fi redistribuite, nu eliminate, ceea ce ar putea alimenta presiuni pentru măsuri mai dure, inclusiv intervenții letale.
Planul Național de Acțiune pentru conservarea populației de urs brun, adoptat în 2018, prevede gardurile electrice ca parte a unui set mai larg de măsuri, alături de containere anti-urs, câini de pază specializați, capturare sau relocare și, în anumite condiții, extragerea exemplarelor-problemă. În acest context, profesorul UBB consideră că este esențial ca instalarea gardurilor să fie precedată de criterii clare, planificare, monitorizare și management adaptativ, nu doar de finanțare.
Cercetătorul subliniază că demersul său are un scop informativ și nu urmărește polarizarea dezbaterii publice, arătând că empatia față de comunitățile afectate trebuie dublată de o strategie coerentă și echitabilă de prevenție. În lipsa acesteia, avertizează el, soluțiile aplicate astăzi riscă să conducă, pe termen lung, la o sărăcire atât ecologică, cât și socială a peisajelor din România.
