Primul sistem robotic pentru curățarea deșeurilor de pe fundul oceanului, realizat cu ajutorul cercetătorilor din Cluj, a trecut cu succes de primele teste, a cules o sticlă de pe fundul mării
Educaţie by Actual de Cluj - nov. 25, 2021 0 205
Primul sistem robotic pentru curățarea deșeurilor de pe fundul oceanului, realizat cu ajutorul cercetătorilor clujeni, a trecut cu succes de primele teste.
Sistemul robotic a fost testat în apele din apropierea orașului Dubrovnik, din Croația. Sistemul de curățare, care funcționează în mod similar cu aspiratoarele-robot de acasă, a fost capabil să vadă deșeurile de pe fundul mării și să se deplaseze spre ele. O sticlă de plastic a devenit primul deșeu oficial care a fost ridicat de pe fundul mării. Această serie de teste reprezintă un mic pas spre obiectivul umanității de a curăța, printr-o soluție rentabilă, fundul mărilor și oceanelor, unde se găsesc peste 90% din deșeurile marine, după cum arată Lucian Buşoniu, profesor la Universitatea Tehnică și responsabil de proiect pe partea română.
Sistemul de curățare a deșeurilor este compus din roboți subacvatici, o navă de suprafață și o dronă care lucrează împreună. Roboții subacvatici și dronele localizează și identifică deșeurile de pe fundul mării iar când sunt detectate deșeuri, un robot subacvatic echipat cu un dispozitiv de prindere este trimis să le colecteze. Sistemul are deja o vechime de doi ani și e finanțat cu bani europeni, și reunește cercetători și companii din cinci țări europene.
Luna trecută trei componente-cheie ale sistemului au fost testate în condiții acvatice reale – robotul de inspecție subacvatică, un prototip de al sistemului de prindere și o dronă aeriană.
Un sistem robotic complet autonom pentru curățarea deșeurilor marine ar fi o soluție esențială și ieftină la una dintre cele mai mari probleme de mediu cu care se confruntă planeta – oceanele conțin între 26 și 66 de milioane de tone de deșeuri, cum ar fi bucăți de plastic, sticle sau cauciucuri.
SeaClear este un proiect european care a demarat la 1 ianuarie 2020, şi se desfășoară până în decembrie 2023, și are un buget de cinci milioane de euro. Proiectul implică opt parteneri din șase țări și 49 de cercetători.
Citește și:
