Primul parc public din Bună Ziua, de-a lungul pârâului Becaș se fixează pe teren: 7 podețe, amenajarea malurilor cu nisip și pietriș sau rărirea vegetației/Vor exista și blocuri masive de piatră sau beton pentru ședere

„Acestea se vor dota cu echipamente specifice și cu mobilier urban: echipamente pentru sport, sisteme de delimitare pentru suprafețe de joc, echipamente de joacă, echipamente fitness, mobilier de ședere, cișmele, coșuri de gunoi, rastele de biciclete etc. Pe lângă acestea, în anumite amplasamente din cadrul parcului sunt propuse piese minerale masive din beton sau piatră, ca locuri de popas și amenajări pentru ședere”, se arată în memoriu.

În parc va fi amenajat un pavilion principal în partea de vest plus unul secundar, de mici dimensiuni care să aibă rol de cioșc alimentar și unde să fie amenajată și o toaletă publică.  „Se propune totodată refacerea într-o formă mai adecvată pentru utilizarea de către publicul larg a foișorului aflat pe malul brațului sudic al pârâului”, mai arată proiectanții.

„Acolo unde parcul se învecinează cu proprietăți private se propun împrejmuiri care să ofere un grad mai mare de control a imaginii limitelor parcului. Acestea vor fi realizate din lemn, din plasă metalică, dublată de vegetație arbustivă și din elevații de beton armat, în anumite poziții unde sistematizarea necesită sprijinirea terenului. Pentru zonele unde limitele parcul se întâlnește cu circulații,
fie ele publice sau private, se propun limite permeabile, fără gard, pentru o mai mare vizibilitate și participare la peisajul cartierului”, se mai precizează în documentație.

Amenajarea parcului are nevoie de realizarea unor taluzuri cu vegetație și ziduri de sprijin, platforme, scări  pe anumite porțiuni. Dar și de lucrări de infrastructură edilitată pentru asigurarea iluminatului, energiei electrice și apei  pentru zonele unde sunt posibile evenimente în aer liber, asigurarea utilităților pentru construcțiile propuse și evacuarea apelor pluviale de pe toate suprafețele cu permeabilitate redusă și de pe pantele aflate deasupra aleilor. Sunt propuse un număr de șapte cișmele, dispuse în diverse puncte ale parcului, conform planului de situație, care necesită de asemenea lucrări edilitare. Iluminatul propus se face după două scenarii: zonele funcționale vor fi mai intens luminate, folosind corpuri montate pe stâlpi tip catarg, aleile principale și aleile de acces vor fi iluminate cu corpuri montate pe stâlpi cu înălțime mai redusă. Pentru protejarea biodiversității și pentru economia de energie în exploatare, corpurile folosite pentru iluminatul aleilor vor fi prevăzute cu sisteme de reglare automată a intensității luminii și senzori de mișcare.

În privința vegetației  se vor face corecții rezultate din „importanța locului în ipostaza de habitat și coridor ecologic” plus „negocierea între
conservare și reparare, natură vs spațiu public”. Se va păstra vegetația nativă din lungul cursurilor de apă, adaptată însă nevoii de siguranță și permeabilitate vizuală în spatiul public, ceea ce implică scaderea densitații vegetației arboricole tinere si a celei arbustive. Această măsură se ia diferențiat. Suprafețele ample și locurile expuse, traversările prin parc, peste apă sau de-a lungul parcului
sunt mai degajate, iar fâșiile de lângă albii, pe brațul sudic în special, rămân într-o formă mai apropiată de cea actuală. Măsuri de eliminare sunt necesare și în cazul vegetației arboricole mature, existând câteva exemplare de arbori (în special sălcii), care prezintă pericol de rupere și prăbușire. Eliminările vor viza și un număr mare de arbori introduși, de obicei pomi fructiferi, care au suferit lucrări de întreținere specifice, și prin urmare nu prezintă caracteristici adecvate din punct de vedere peisager. Pentru că în anumite cazuri s-a constatat recoltarea mai multor exemplare de arbori pentru lemn, atât dintre speciile introduse, cât și din flora spontană, sunt necesare lucrări de eliminare a cioturilor și rădăcinilor rămase. În parc se vor face și plantări de arbori, arbuști și plante. „Proiectul are în vedere măsuri de valorificare a prezenței elementului acvatic: având în vedere caracterul variabil al debitului celor două brațe ale pârâului Becaș, cu perioade de secare completă pe anumite sectoare, se studiază posibilitatea de intervenții prin modificarea în anumite puncte a stratificației albiei, care să reducă local permeabilitatea solului și să prelungească perioadele în care apa este prezentă pe sit”, mai arată proiectanții.

Pe lângă proiectanții de la Punct Birou de Arhitectură, la proiect lucrează și arhitectul Adrian Borda ca specialist urbanist pe partea de Plan Urbanitic Zonal, Păunița Boancă Arhitectura Peisajului pentru peisagistică și PRODECO arhitectură și inginerie pentru partea de rețele edilitare, inginerie, construcții hidrotehnice.

vezi și:

S-a decis câștigătorul concursului pentru primul spațiu public din văduvitul cartier Bună Ziua. Cine proiectează noul parc și cum arată proiectul?