Închide

Primarul Emil Boc, acuzat că a pus umărul la închiderea Lapidarului Muzeului de Istorie, în ziua în care a fost deschis/Fostul PR al Muzeului confirmă varianta

ActualitateAdministrațieTop News by Actual de Cluj - feb. 05, 2024 4 2634

Deschis și inaugurat în prezența Ministrului Culturii, Raluca Turcanu, prezentă la Cluj în 30 octombrie 2023, Lapidariul Medieval al Muzeului Național de Istorie al Transilvaniei a fost închis a doua zi, după un anunț făut de conducere care a acuzat motive tehnice.

De fapt, acuză un istoric din Cluj care a apucat să viziteze Lapidariul găzduit de Muzeul Național de Istorie al Transilvaniei din Cluj-Napoca, motivul s-a legat de nemulțumirea exprimată de primarul Emil Boc  la evenimentul inaugural din prezența ministrului culturii că expoziția nu promovează cultura românească.

 

„Nimeni nu câștigă nimic de pe urma reînchiderii lapidariului de care vorbesc. Toată lumea, dar absolut toată lumea, pierde. Am asistat la momentul ciudat al redeschiderii-reînchiderii lapidariului. Dacă dna ministru Turcan a avut un discurs cât se poate de urban, a venit speech-ul total neinspirat și parcă venit din epoca lui Funar al actualului primar al Clujului. Nu mi-a venit să cred cât de mult și-a schimbat discursul, cândva deschis față de ceilalți, față de diversitatea culturală care definește Transilvania și Clujul, discurs pentru care a fost votat, atâția ani la rând… Oricum, ideea este că primarul confundă masiv lucrurile. A închide lapidariul medieval și premodern nu înseamnă că faci vreun serviciu României sau românismului, cu toate că pare că prin aceasta primarul țintește spre publicul naționalist. A pune accent pe componenta romană a românilor nu este nimic rău, este chiar foarte bine în limite rezonabile. Însă dacă un român de azi crede că are mai multe în comun cu un om al antichității, al societății sclavagiste și păgâne, venit adesea din Siria, Africa de nord sau Illyria – mult mai degrabă din alte părți ale Imperiului decât din Italia sau Roma…, după cum visează funariotul de rând – decât are cu un locuitor al Clujului din vremea lui Adrianus Wolphard, înseamnă că nu prea a acordat atenție lecțiilor de istorie. Ambele lapidarii ale Muzeului TREBUIE să fie deschise, indiferent în care ordine. După ce se deschidea cel medieval, cu atâta efort din partea merituoșilor cercetători și muzeografi – și fără o finanțare veritabilă din partea Ministerului și cu atât mai puțin a Primăriei Clujului… – și rămânea deschis, putea să fie amenajat și lapidariul roman.

(…)

Nu îmi dau seama care ar fi păcatul acelei istorii. Că nu are inscripțiile în limba română cu caractere latine ? Ar trebui să afle și primarul că inscripțiile în limba română cu alfabet latin sau roman au apărut abia în veacul al XIX-lea… Dar că inscripțiile de pe casa lui Wolphard sunt scrise în cea mai frumoasă latină cu cele mai frumoase caractere capitale. Lapidare.

(…)

Lucrările de renovare s-au făcut deja. Am văzut, din fericire, colecția, în seara respectivă. Norocul meu, că nu am amânat vizita pe a doua zi. Aș fi avut o surpriză… de proporții. Deci, treaba este făcută, decent, nu necesită investiții ca pentru laserul de la Măgurele. Așa cum este, sala (de fapt anfilada de săli) poate să primească publicul. Desigur, dacă Ministerul, sau, de ce nu, chiar și primăria, ar avea de gând să facă o mare și nouă investiție, foarte bine, dar să o direcționeze spre necesitățile viitoare.

(…)

Cred că fie îl va acuza de lipsă de viziune, fie de un oportunism politic care nu-i face cinste. Bine, oricum, nu are cum să iasă, dacă ne raportăm la scara istoriei. Ideea este că nu este nimic ”românesc” în acest gest. Este o voce a subculturii care mugește mai tare decât cântă muzele. Au fost astfel de epoci în istorie, multe, din păcate, dar nu au fost cele fericite. Dimpotrivă. Seamănă cu supărarea unor tineri furioși din Occident care vor să anuleze orice cultură veche care nu împărtășește gustul lor pentru socialism sau, să zicem, muzică electronică – pentru simplul fapt că nu exista nici socialism în antichitate sau perioada colonială și nici muzică electronică…. Dincolo de toate, gestul primarului a fost unul de frondă și dispreț pentru toți cei care au venit, cu speranță și bucurie, la ceea ce credeam că este re-deschiderea lapidariului după peste trei decenii de ascundere sub obroc. Nu știu ce a urmărit prin asta. Să fie dobândirea unui procent minuscul din aprecierea celor care, oricum, nu vin NICIODATĂ la Muzeu ? Oare la ce e bună aprecierea venită din partea unui astfel de public ?”, a arătat Ciprian Firea într-un interviu pentru gazetadecluj.ro.

Într-un material publicat pe platforma de idei Contributors.ro, istoricul Csaba Szabó, lector universitar la Universitatea din Szeged, absolvent al Universității Babeș-Bolyai și al Universității din Erfurt, a arătat, imediat după evenimentul inaugurat și închiderea Lapidariul medieval că acest lucrur s-a întâmplat din pricina absenței românilor în zona Clujului în perioada respectivă (și implicit lipsa unor obiecte de patrimoniu românești care să fie prezentate în lapidariu alături de cele maghiare sau germane) este un inconvenient major pentru ideea continuității transilvănene de „mii de ani” a poporului român, teză prezentă la inaugurarea Lapidariului în discursul primarului Emil Boc.

„Prezentarea către public a expoziției Lapidarul Medieval, în condițiile actuale, dată fiind natura defecțiunilor neprevăzute, este imposibilă. Lapidarul Medieval va rămâne închis până la remedierea defecțiunilor, data redeschiderii expoziției rămânând în sarcina Direcției Resurse Instituționale a MNIT. Pe termen lung însă, trebuie să vă spunem că oportunitățile apărute, mai devreme decât am preconizat, pentru completarea spațiului vizitabil cu colecția Lapidariului roman, ne determină să închidem temporar accesul publicului în Lapidariul medieval pentru lucrări de extindere și amenajare a spațiilor expoziționale în cadrul unui concept unitar. Astfel, vizitatorii vor avea parte de o experiență completă, integratoare și semnificativă în cel mai scurt timp”, a arătat în octombrie conducerea MNIT.

La o lună după închidere, Muzeul a făcut o expoziție nouă dedicată românilor, de Ziua Națională.

Fostul PR al MNIT, Geanina Simion, confirmă varinta expusă de Ciprian Firea.

„Orice poveste iese la un moment dat la iveală. Era frumos însă ca această poveste să fi fost declarația oficială a instituției, nu a unei persoane din exteriorul ei. Ăsta ar fi fost idealul. Dar sistemul e nemilos.
Și mi-ar fi plăcut să fie spusă exact a doua zi, marți, 31 octombrie, 2023. Lapidariul medieval și premodern a fost deschis în 30 octombrie 2023. Bucuria era în toată lumea. A doua zi, marți, 31 octombrie 2023, urma să aibă loc Noaptea Medievală la MNIT, un eveniment dedicat publicului, cu intrare liberă, pe care îl gândisem pentru a putea primi în lapidariu pe cât mai mulți, dat fiind faptul că, în 30 octombrie, evenimentul a fost pentru invitați și pentru oficialități.
În seara zilei de 30 octombrie, după deschidere, încă nu îmi venea să cred. Am zis că nu e adevărat, sigur pe dimineață totul va dispărea, ca un vis urât, și noi vom putea să facem liniștiți Noaptea Medievală. Dar în dimineața zilei de marți am fost nevoiți să chiar închidem. Nu era un vis. Spun „închidem” pentru că, pe atunci încă eram PR-ul oficial al instituției.
Ca PR, reprezinți instituția și poziția ei la momentul respectiv. Nu poți să îți asumi nici măcar în nume propriu o explicație. Iar poziția era confuză. Cred că nimănui nu îi venea să creadă. Am stat și ne-am gândit ce să facem și nu înțelegeam ce se vrea cu asta. Ne gândeam că, indiferent ce se va spune, lucrurile tot nu ne favorizează. Am tăcut toți. Am fost corbul cu cașcavalul în gură, care, indiferent ce răspundea la rugămințile vulpii, că era sau că nu era de acord cu ea, tot i-ar fi căzut din gură cașcavalul.
S-a stabilit că se va spune la momentul potrivit, când lucrurile vor fi probabil pe deplin înțelese. Nu știu dacă acum chiar sunt pe deplin înțelese. Eu încă nu înțeleg pe deplin, recunosc. Pot bănui însă, dar nu e suficient.
Partea nasoală e că, în România anului 2024, când ne lăudăm cu libertatea de exprimare, cu libertatea de creație, încă te poți întâlni cu astfel de situații de cenzură pentru că… nu e conform. Pentru că nu e istoria care ar trebui să fie. Cine știe. Poate da poate nu. Dar ar fi fost mai firească o cerere de întrunire de comisie științifică.
Nu era primul abuz întâlnit într-o instituție de cultură de stat, dar era unul grav. Am mai văzut multe și în altele. Mi-am pierdut speranța că mai poți lupta pentru produse de calitate, adevărate, atâta vreme cât instituțiile sunt pe deplin ale statului. Ai spune că și în privat e la fel, că acolo sunt interesele sponsorilor. Adevărat și asta. Dar măcar ai posibilitatea de a-ți alege, de a-ți accepta sau nu sponsorii. Decizi tu cât accepți.
La stat nu decizi nimic. Ești un pion într-un sistem absolut nesănătos, în care apare foarte des sentimentul că te zbați cu aripile tăiate. Ți le lasă, totuși, ca pe un fel de speranță, dar o speranță care nu mai crește. Nu te mai ridici de unde ești. Încremenești acolo, în poziția aia călduță și „pe nedeterminată”, de unde nu te poate da nimeni afară, dar nici nu te poate face să fii mai mult decât ești.
Nu ne cunoaștem personal cu acest domn care a spus povestea. Dar îi mulțumesc că mi-a luat o piatră de pe inimă. E un prilej de a spune că îmi pare rău că nu am putut dezvălui la acel moment ceea ce publicul ar fi meritat să știe. Pentru că nu știi niciodată, când sunt astfel de șocuri, cine are de câștigat din reacția ta negândită. Dar instituțiile publice sunt PUBLICE. Sunt ale PUBLICULUI. Asta nu înțeleg majoritatea oamenilor care lucrează în ele. Lucrează pentru publicul care cotizează. Publicul e regele. Totul ar trebui făcut în folosul lui.
Ar fi frumos ca povestea, dacă tot a ieșit, să iasă exact de unde trebuie”, a scris Geanina Simion, pe Facebook.
vezi și:
După nu mai puțin de trei decenii, cel mai mare muzeu de istorie din Transilvania își deschide măcar lapidariul medieval și premodern

4 comentarii

  1. Presiunea primarului este total abuzivă și de un șovinism penibil. Direcțiunea muzeului, oportunistă și compromisă, a preferat să inghită (deși nu depinde administrativ și financiar de primărie), in loc sa denunțe public acest abuz, prin declarații de presă sau/și printr-o demisie de protest. A preferat să invoce „defecțiuni tehnice” imaginare doar că sa nu facă valuri (directorul având destule schelete in dulap). Iar fosta „purtătoare de cuvânt” – la fel de penibilă atunci, face acum pe victima și pe inocenta.

    • Laserul de la Măgurele are nevoie de finanțare mare pentru a fi funcțional. Spre deosebire de Lapidariul din Cluj care NU are nevoie de finanțări mari pentru a funcționa. Atâta tot! Comparația nu are nicio implicare națională. De ce credeți că este o ”măgărie”? Sau nu prea înțelegeți ce citiți?

Scrie un comentariu

Articole similare