După nu mai puțin de trei decenii, cel mai mare muzeu de istorie din Transilvania își deschide măcar lapidariul medieval și premodern
Actualitate by Actual de Cluj - oct. 25, 2023 0 213
După nu mai puțin de trei decenii, cel mai mare muzeu de istorie din Transilvania își deschide măcar lapidariul medieval și premodern.
Lapidariul constă dintr-o colecție de monumente funerare gotice, renascentiste, baroce și neoclasice, între care cheile de boltă gotice ale bisericii parohiale Sfântul Mihail din Cluj, elemente arhitectonice ale Mănăstirii Dominicane din Cluj, cel mai timpuriu tabernacol din Transilvania, elemente ale caselor de locuit din Clujul Renașterii, statui care decorau atica curții de onoare a castelului Bánffy din Bonţida sau cele mai spectaculoase monumente funerare dedicate memoriei unor personalități marcante ale nobilimii transilvănene. Toate acestea vor putea fi, în sfârșit, vizitate, odată cu deschiderea Lapidariului medieval și premodern al Muzeului Național de istorie a Transilvaniei. Deschiderea e programată în 31 octombrie iar publicul poate vizita gratuit muzeul dacă răspunde provocării lansate de a se costuma în personaje medievale sau gotice, în cadrul evenimentului ”Noapte Medievală la MNIT” .
Lapidariul medieval și premodern al Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei este unul dintre cele mai valoroase colecţii de acest gen din țară. Colecția se remarcă și prin bogăția acesteia, conținând în momentul de față un număr de peste șase sute de piese. Formarea lapidariului este în strânsă legătură cu Societatea Muzeului Ardelean, precursorul muzeului actual, care, începând din jumătatea a doua a secolului al XIX-lea a inițiat strângerea sistematică a elementelor arhitectonice provenite din demolările unor clădiri istorice transilvănene, majoritatea acestora provenind din orașul Cluj. Lapidariul conține o colecție semnificativă de monumente funerare, arhitectonice și sculpturale din secolele XIII-XIX, intrând în colecție prin achiziţii, donaţii şi prin intermediul săpăturilor arheologice.
Colecţia lapidariului a fost expusă prima dată publicului în anul 1903, din iniţiativa arheologului Béla Pósta, director al Colecției Numismatice și de Antichități a Societăţii Muzeului Ardelean, în demisolul clădirii centrale a universităţii clujene. După numeroase cereri refuzate, depuse pentru asigurarea unui nou sediu al muzeului, în anii 1912-1913, Pósta a închiriat clădirea din strada Bastionului 2, azi strada Constantin Daicoviciu, sediul actual al muzeului. În noua locație Lapidariul medieval și premodern a fost amenajat în sălile din aripa de sud și de est a parterului clădirii.
După Revoluția din anul 1989, majoritatea expoziţiilor muzeului au fost reorganizate, ori modificate, cu excepția celor două lapidarii.
În anul 1994 s-a dat curs cererii Fundaţiei Asklepyos privind folosirea primelor două săli ale lapidariului în scopul depozitării medicamentelor ce urmau a fi donate nevoiaşilor. Primele cinci săli ale lapidariului au fost astfel închise vizitatorilor, iar în cursul aceluiaşi an, în urma desfiinţării laboratorului de restaurare a muzeului, a fost instalată în ultimele cinci săli, ca o soluţionare provizorie, secţia de restaurare în lemn a muzeului. Deși Lapidariul medieval și premodern n-a fost închis oficial nici până în zilele noastre, din lipsă de spaţiu de depozitare a devenit treptat unul dintre depozitele muzeului.
Reamenajarea care stă la baza expoziției redeschise urmărește criterii tematice și cronologice, precum și punerea în valoare a acestei colecții cu ajutorul unui design interactiv. ”Noua concepție expozițională a păstrat o serie de elemente care puteau fi integrate în noua concepție. În noua expoziție pot fi regăsite câteva elemente specifice atmosferei expunerii originale, cum este șirul portalurilor expuse în anfiladă, păstrarea spațiului expozițional din gangul intrării, precum și câteva elemente arhitectonice înzidite și expuse prin intermediul reconstituirii prin completări zidite”, arată MNIT. Curatorul expoziției este specialistul MNIT în istorie medievală și Renaștere, Melinda Mihály.
Expoziția conține monumente funerare gotice, renascentiste, baroce și neoclasice, între care se disting două tipuri, în funcție de proveniența acestora, acestea fiind ridicate în cadrul unor cimitire sau în interiorul unor biserici. Cele mai spectaculoase monumente funerare sunt sarcofagele dedicate memoriei unor personalități marcante ale nobilimii transilvănene – lui Gábor Haller, mort în 1605 (fig. 1.) și lui György Sükösd, decedat în 1632. Sarcofagul Sükösd se distinge prin tipologia rară a acestuia, sarcofagul propriu-zis fiind completat cu epitaful defunctului, precum și prin decorația complexă a acesteia (fig. 2.)
Monumentele arhitectonice sunt structurate stilistic, primele exponate fiind monumente romanice provenite din biserici parohiale din judeţul Cluj şi Mureş de azi, precum şi câteva piese deosebite, provenite din prima mănăstirea benedictină din Cluj-Mănăştur (fig. 3). Arhitectura gotică din Transilvania este reprezentată prin cheile de boltă gotice ale bisericii parohiale Sfântul Mihail din Cluj (fig. 4-5) și prin elemente arhitectonice variate ale Mănăstirii Dominicane din Cluj, donate muzeului în urma restaurării edificiului (fig 6). Șirul monumentelor gotice este închis cu una dintre cheile de boltă ale fostei mănăstiri dominicane din Vințu de Jos (jud. Alba), descoperită cu ocazia săpăturilor arheologice (fig. 7).
În lapidariu sunt expuse primele monumente arhitectonice renascentiste din Transilvania, destinate decorării cetății episcopale din Gilău. Piesele au fost realizate la comanda episcopului László Geréb, în jurul anului 1500, și poartă influenţele decoraţiilor palatului regal al lui Matia Corvinul din Buda (fig. 8).
Șirul elementelor renascentiste al lapidariului este completat cu cel mai timpuriu tabernacol din Transilvania, provenit din biserica reformată din Coveș (jud. Sibiu). Piesa iese în evidență dintre tabernacolele renascentiste din Transilvania, prin structura complexă și prin calitatea superioară de execuție a acestuia (fig. 9.).
Cea mai numeroasă colecţie a lapidariului se compune din elementele arhitectonice ale caselor de locuit din Clujul Renașterii, ilustrând câteva dintre elementele decorative ale acestor spații private ale Clujului, care, în izvoarele scrise, era parafrazat ca fiind Orașul-comoară, primul oraș al Transilvaniei. Aceste elemente arhitectonice sunt cea mai relevantă dovadă a activității prospere a atelierelor de pietrari clujeni, care, în secolele XVI-XVII-lea, erau cele mai semnficative ateliere de acest gen din Transilvania. Cele mai reprezentative piese din acest segment al expoziției provin din casa Wolphard-Kakas, construită în trei faze de construcție, între anii 1534-1590, de către ultimul paroh romano-catolic al Clujului, Adrian Wolphard, matematicianul și astrologul Stephan Wolphard și de către diplomatul István Kakas. Edificiul se remarcă nu numai prin cantitatea semnificativă a elementelor arhitectonice păstrate, ci și prin calitatea superioară a acestora. Lapidariul păstrează câteva dintre consolele sălii zodiacului, unica încăpere premodernă cunoscută din Transilvania, decorată cu semnele zodiacale (fig. 10-14).
Sculptura barocă din Transilvania este reprezentată în cadrul lapidariului prin șase statui care decorau inițial atica curții de onoare a castelului familiei Bánffy din Bonţida. Statuile au fost realizate între anii 1751-1753, de către unul dintre cei mai renumiți sculptori ai barocului din Transilvania, Johann Nachtigall, reprezentând diferite persoane din Metamorfozele lui Ovidiu, temă apreciată în arta acestei perioade (fig. 15-17).
Expoziția este completată cu colecția copiilor din ghips, realizate la începutul secolului XX, pentru completarea expozițiilor permanente, la comanda fostului director al Colecției Numismatice și de Antichități, Béla Pósta. Cea mai valoroasă copie este cea a statuii Sfântului Gheorghe, opera fraţilor Martin şi Gheorghe din Cluj, copia piesei fiind donată colecției clujene în anul 1901 de către însuși împăratul Francisc Iosif (fig. 18).
Deschiderea Lapidariului medieval și premodern include un recital de muzică veche, la ora 19. Vernisajul e programat la ora 17. Recitalul va presupune interpretarea pe instrumente de epocă și va fi îmbogățit cu proiecții conținând detalii ale unor piese din Lapidariul medieval și premodern.
”
Pentru că vrem să marcăm deschiderea lapidariului și să dăm posibilitatea unui număr cât mai mare de vizitatori să se bucure de noua expoziție, în 31 octombrie, între 19 – 24, cu ultima intrarela ora 23.30, publicul este invitat să participe la un eveniment special”, arată muzeul. ”Dacă anul trecut MNIT a organizat, ca provocare de Halloween, Noaptea Mumiei (cu referire la colecția egipteană expusă în cadrul expoziției Zei și Muritori din Egiptul Antic), în acest an Noaptea Medievală este noua temă lansată celor care vor să intre în joc.
Noi oferim cadrul: decoruri, lumini, proiecții în curte, muzică, animatori și, pentru copii, atelierele de educație muzeală ”La porțile infernului: Admetus și Alcestis”, inspirate din picturile de pe vasele din expoziția ”Grecii de peste mări”. Atelierele de educație muzeală se desfășoară în spațiul expoziției amintite, de la etajul II, de la orele 19.30, 20.30 și 21.30. Intrarea este gratuită, fără programare, dar în limita locurilor disponibile – 15 locuri pentru fiecare atelier. Vizitatorii costumați în personaje medievale vor avea intrarea liberă în toate expozițiile. Primii o sută de copii costumați primesc și un cadou-surpriză.
