Primarul de Cluj sfidează urbanismul "cu ușile închise" promovat de Dragnea. Arhitecții: e nevoie de o reformă în practica urbanismului la Primărie

Primăriile care aprobau acte de urbanism fără consultarea publicului și beneficiarii documentațiilor care nu-și consultau vecinii puteau fi sancționați până în luna mai – actele aprobate fără consultare erau nule de drept. Edilul Emil Boc a declarat public că va menține obligativitatea consultării publice pentru documentațile de urbanism, chiar dacă ministrul Liviu Dragnea a abrogat, printr-un ordin de la finalul lunii mai, respectiva sancțiune.

Primarul din Cluj a anunțat că imediat după ce a văzut respectivul ordin a dat dispoziție serviciului de specialitate să folosească aceeași procedură de anunțare și consultare a publicului, fiind unul dintre criteriile de transparență pe care a menționat că le susține în practica Direcției de Urbanism. „Alte primării țin ședințele de urbanism cu ușile închise. Noi nu facem asta, de acee țin să nu elimin nici criteriile de transparență. Pentru eliminarea potențealor abuzuri. Acestea tot în apar și în ciuda fitrelor noastre de transparență”, a spus Boc.

Președintele Ordinului Arhitecților din România (OAR), Șerban Țigănaș, unul dintre cei care a criticat dur ordinul Ministrului Liviu Dragnea încă din luna iunie, spune că inițiativa este bună și este convins că există pârghii pentru consultarea publică. Documentațiile de urbanism care au nevoie de votul Consiliul Local sunt însoțite de raportul consultării publicului, conform unei hotărâri adoptate de administrația locală. Dacă legea națională a devenit permisivă, nu se știe în ce măsură primăria va mai reuși să oblige beneficiarii să-și consulte în continuare vecinii. „Cred că e o initiativa bună și cred că există pârghii pentru a face consultarea publică. Un promotor care se opune transparenței se poziționează din start împotriva interesului public”, a spus președintele OAR.

Țigănaș a mai precizat că transparența trebuie susținută și de eficiență din partea Direcției de Urbanism care se traduce în timpul de avizare sau de răspuns cu privire la solicitările venite de la beneficiarii privați. „Problema primăriei clujene este aceea de a rezolva solicitările mai repede, într-un timp de procesare acceptabil și prognozat, pe care toți să îl poată lua în calcul. Dacă această problemă a fluenței proceselor de aprobare a planurilor urbanistice se rezolvă, procesul de consultare publică va putea fi menținut cu succes. În cazul în care promotorii investițiilor nu organizează ei consultarea publică o poate face primăria, dar cred că poate percepe costurile care să acopere resursele necesare. În orice caz municipiul Cluj – Napoca trebuie să progreseze la capitolul managementul proceselor de aprobare și autorizare în urbanism și construcții, o temă importantă în ansamblu, nu numai referitoare la consultările publice. Dacă va exista voința politică în acest sens se va putea progresa, în caz contrar nu sunt șanse”, a atras atenția Șerban Țigănaș.

Despre contrele sau scuzele pe care arhitetcul a declarat public la o ședință de urbanism controversată – cu prilejul proiectul locuințelor din zona Vaida Voievod – că le așteaptă, Țigănaș a precizat că situația s-a detensionat. „Cred că acea comisie s-a petrecut într-o zi proastă și au urmat alte întâlniri de atunci mult mai bune. Avem nevoie să progresăm substanțial în ceea ce privește practica urbanismului și a autorizării construcțiilor, dar și a recepției și închiderii ciclurilor, care sunt și ele deficitare la Cluj -Napoca. Pentru asta trebuie să discutăm mai mult, trebuie calm și inventicitate, dar mai ales voința politică și determinarea administrativă de care vorbeam la început. Eu i-aș spune chiar mai avansat: avem nevoie de o reformă în practica urbanismului și construirii la primăria din Cluj – Napoca și primesc semnale că aceasta e dorită de mai mulți decidenți și sper să fie semnale autentice”, a spus Țigănaș.

foto: Mihai HENDEA

Nici un comentariu

Luminiţa Silea

Este reporter la ActualdeCluj.ro din aprilie 2014. A lucrat la cotidianul Ziua de Cluj de la lansarea sa, în 2004, până în aprilie 2014. A absolvit Facultatea de Jurnalism a universității "Babeș-Bolyai" în 2004 şi are două diplome de master - în Administraţie Publică la aceeaşi universitate şi în Comunicare şi Relaţii Publice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) Bucureşti.