Închide

Primăria pregătește primul parc public amenajat pe Canalul Morii

ActualitateAdministrațieTop News by Luminiţa Silea - iul. 12, 2019 0 836

O suprafață de 1,2 -1,5 hectare de teren de jur împrejurul Canalului Morii din zona Parcului Rozelor urmează să fie transformată în parc public. Societatea civilă din Cluj a făcut „pressing” la Primărie de mai mulți ani pentru introducerea în circuitul public a zonei, una sălbatică, nebetonată și cu potențial.  Abia acum municipalitatea și-a asumat un demers în acest sens. Adică un proiect de parc public, pe procedură normală – discuții, parteneriate, exproprieri, studiu de fezabilitate și studiu de urbanism, licitație de proiectare și execuție pentru ca respectiva zonă să poată fi amenajată și folosită.

Ovidiu Cîmpean, director de dezvoltare în Primărie, spune că este un proiect distinct care vizează Parcul Rozelor (pe care municipalitatea vrea să îl modernize odată cu demolarea gardurilor, extinderea spre Someș sau legarea lui de Cartierul Grigorescu printr-un pod) pe care municipalitatea și l-a asumat să-l realizeze pe procedură standard fără concurs de soluții.

„Vorbim de o suprafațată de 1,2-1,5 hectare de teren din care Primăria are parcele, sunt și proprietăți private, există și teren al Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară. Încercăm discuții și un parteneriat cu ei așa cum am reușit în cazul parcului Iuliu Prodan. Este nevoie și de un parteneriat cu Apele Române, ca în cazul Someșului, fiind un curs de apă. Vrem să amenajăm zona de o parte și de alta a Canalului Morii începând cu zona vecină Parcului Rozelor. Se va renunța la gardul dispre parcul Rozelor și întreaga zonă va fi tranformată într-una accesibilă, cu podețe de traversare a apei și alte amenajări specifice. Suntem în proces de identificare a proprietăților. Cu siguranță va fi nevoie și de exproprieri”, a explicat Ovidiu Cîmpean.

O primă discuție-dezbatere  despre viitorul acestui parc va avea loc în cadrul ediției a 6-a a Someș Delivery care se deschide oficial în 13 iulie și are loc în cartierul Grigorescu. De altfel, unele dintre proiectele de amenajări temporare finanțate și puse în scenă în cadrul Someș Delivery implică două podețe pe Canalul Morii, tocmai în respectiva zonă. Cu sprijinul Primăriei, inițiatorii au și făcut curat pe Canalul Morii și anunță un tur ghidat (în 14 iulie) prin zonă, pentru un Cluj mai deschis, cu punți și spații verzi la râu și canal, fără garduri și sârmă ghimpată. Dezbaterea va avea loc tot în 14 iulie. Unul dintre inițiatori, deputatul Adrian Dohotaru, spune că în proiect ar trebui inclusă o zonă mai mare din proximitate și cere un Master Plan și un concurs de soluții pe care să și-l asume Primăria pentru transformarea zonei.

„Am declanșat discuțiile și voi participa la dezbatere. Nu cred că vom lansa un concurs de soluții. Posibil o procedură pentru studiu de fezabilitate și proiect urbanistic, apoi o licitație de proiectare și execuție. Vom stabili aceste aspecte în funcție de discuțiile pe care le vom avem cu toți actorii implicați”, a mai spus Cîmpean.

Deja proiectul de pe Canalul Morii apare oficial în lista de zone verzi pentru care oficialii primăriei au anunțat că vor demara procedurile de expropriere pentru crearea de parcuri publice.

Despre potențialul de promenadă neeaploatat al Canalului Morii, arhitectul Șerban Țigănaș, care a copilărit și locuiește în zona lui, atrăgea atenția încă din 2015.

„Canalul ar putea fi fără îndoială un traseu urban prin centru dar și prin cele câteva cartiere pe care le străbate, în Plopilor, Mărăști și la Clujana. El face ambianța zonelor de locuit particulară, permițând iun culoar de promenadă dublat de vegetație și foarte atractiv, cu puțin efort de amenajare. Nu cred că principala virtute a canalului ar fi atracția turistică, dar sunt convins că ar aduce foarte mari bucurii celor care locuiesc sau lucreză în zonele prin care acesta trece, iar în centrul orașului, pentru toți, inclusiv turiști. Canalul și-ar aduce aportul la rezolvarea problemei cu care se confruntă Clujul și anume la continuitatea spațiilor publice interesante și conectivitatea diferitelor zone. Clujul are nevoie de culoare de circulație pietonală și ciclistă liniștite, uneori separate de cele pentru autovehicule. Tot sistemul hidrografic al Clujului are această vocație, de a conecta locurile și de a oferi posibilitatea de plimbare în lungul cursurilor de apă mai mici sau și mai mici, pentru că la Cluj, începând cu Someșul, toate sunt mici, când vorbim de ape”, spunea Țigănaș.

Detalii: MULTIMEDIA Ce-a fost și ce-a ajuns: istoria controversatului Canal al Morii din Cluj

 

 

author photo two

Luminiţa Silea

Este reporter la ActualdeCluj.ro din aprilie 2014. A lucrat la cotidianul Ziua de Cluj de la lansarea sa, în 2004, până în aprilie 2014. A absolvit Facultatea de Jurnalism a universității "Babeș-Bolyai" în 2004 şi are două diplome de master - în Administraţie Publică la aceeaşi universitate şi în Comunicare şi Relaţii Publice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) Bucureşti.

Nici un comentariu

Scrie un comentariu

Articole similare