Primăria Cluj-Napoca pregătește o decizie până în aprilie, legat de sălile de jocuri de noroc. Mărturii dureroase din partea dependenților, împotriva presiunii făcute de industria jocurilor de noroc
AdministrațieTop News by Actual de Cluj - mart. 22, 2026 0 454
Primăria Cluj-Napoca urmează să stabilească până la finalul lunii aprilie modul în care vor fi reglementate jocurile de noroc în oraș, după o dezbatere publică tensionată, în care pozițiile au fost puternic împărțite între interzicere totală și reglementare strictă.
Dezbaterea organizată la Centrul de Tineret din Cluj-Napoca a adunat zeci de participanți în sală și zeci în online, de la cetățeni și persoane afectate de dependență, până la reprezentanți ai industriei și specialiști în sănătate mintală.
Primarul Emil Boc a anunțat că administrația locală va lua o decizie în perioada următoare, după analizarea tuturor punctelor de vedere.
„Avem ca termen sfârșitul lunii aprilie pentru a veni în Consiliul Local cu un proiect de hotărâre privind funcționarea jocurilor de noroc. Prioritatea mea este protecția tinerilor și descurajarea exceselor, nu interzicerea totală”, a declarat acesta.
Edilul a precizat că sunt analizate mai multe variante, inclusiv eliminarea sălilor de la parterul blocurilor fără acordul locatarilor, restricții în apropierea școlilor și limitarea publicității.
Proiectul de regulament va fi redactat în cadrul Primăriei, prin Direcția Patrimoniu. Șefa direcției, Iulia Ardeuș, a explicat în cadrul dezbaterii că administrația trebuie să construiască un cadru legal aplicabil și echilibrat. „Nu putem lua o decizie care să nu poată fi pusă în aplicare sau care să fie atacată în instanță. Trebuie să construim un regulament clar, care să țină cont atât de interesul public, cât și de cadrul legal existent”, a transmis Iulia Ardeuș care a spus că îl compătimește pe primarul Emil Boc care trebuie să își asume o astfel de decizie în fața comunității și va avea o misiune foarte grea.
Dezbaterea a fost marcată de intervenții puternice ale celor afectați de dependență. Un tânăr a povestit că a început să joace la 13 ani și că ani întregi nu a mai reușit să iasă din acest cerc.
„Mi-am distrus viața pe toate planurile. Tot ce făceam era să găsesc bani să joc. Au fost momente în care îmi doream să mor”, a spus acesta.
Reprezentanții ONG-urilor au cerut măsuri drastice, susținând că fenomenul este scăpat de sub control și că accesul minorilor nu este întotdeauna blocat.
„În Cluj încă se intră sub 18 ani în sălile de jocuri. Autoexcluderea nu funcționează în practică”, au arătat aceștia.
Specialiștii au atras atenția că dependența este o problemă reală, dar greu de eliminat complet. Profesorul Eugen Sabo a subliniat că fenomenul trebuie controlat, nu ignorat. „Nu putem vorbi de eradicare totală, dar putem reduce impactul prin măsuri ferme și prin prevenție”, a explicat acesta.
Pe de altă parte, industria jocurilor de noroc a avertizat asupra consecințelor economice ale unor măsuri radicale. Alexandru Domșa, președintele Federației organizațiilor de jocuri de noroc, a spus că interzicerea ar putea împinge activitatea în zona online sau în piața neagră.
„Dacă închidem sălile, nu rezolvăm problema. O mutăm într-o zonă care nu mai poate fi controlată. În Europa, restricțiile excesive au dus la creșterea pieței ilegale”, a declarat acesta.
Reprezentanții cluburilor de poker au susținut că activitatea lor este diferită de restul jocurilor de noroc.„Pokerul este un joc între oameni, nu împotriva unei case. Este o activitate de socializare și strategie”, au explicat aceștia. (Boc a spus în cadrul dezbaterii care a durat circa 3 ore că și el a jucat poker sau că are săli de păcănele la bloc în Zorilor dar nu a intrat în acestea.)
Și operatorii au atras atenția asupra impactului social, spunând că o eventuală închidere ar duce la pierderea a mii de locuri de muncă.
După dezbatere, reacțiile au continuat în spațiul public. Psihologul Mihai Copăceanu, specialist în adicții la copii, a apreciat organizarea discuției, dar a criticat atât nivelul redus de participare civică, cât și unele poziții exprimate în timpul întâlnirii.
„Dependența de jocuri de noroc produce suferință reală și profundă. Am auzit mărturii extrem de puternice, inclusiv persoane care au spus că și-au dorit să moară. A fost și un administrator al unei firme, care a făcut o afirmație extrem de neadevărată: că, în 36 de ani de când reprezintă jocurile de noroc, el nu a văzut pe nimeni să se sinucidă. Ok, dacă nu ai văzut, poate măcar ai citit într‑un ziar despre astfel de cazuri. Fii onest! Au fost și argumente slabe si false, dar au existat și câțiva jucători de noroc care au vorbit despre problemele lor, iar mărturia lor a fost extrem de puternică. Cineva a spus: „15 ani am stat psihic în acel cazinou și îmi doream să mor”. A sunat în direct la serviciul de consiliere online si a demonstrat tuturor că serviciul nu este disponibil în weekend, nici seara, și dacă suni în alte zile și ți se răspunde, vei afla că este ocupat. S‑a vorbit despre dificultatea autoexcluderii și, mai ales, despre lipsa serviciilor de terapie pentru dependenți. În România, milioane de oameni participă la jocuri de noroc, iar statistici indicate de firme de analiză sugerează că circa 2,4 milioane de români joacă cel puțin o dată pe an; dintre aceștia, peste un milion sunt implicați în jocurile online. Sunt peste 24.000 de psihologi autorizați, peste 12.000 de preoți (55 de episcopi și mitropoliți), peste 1000 de medici psihiatri în România si totuși de ce tac? Cu toții cunoaștem câtă suferință, cât rău și cât de devastatoare este dependența de păcănele și pe drept cuvânt nu există niciun beneficiu al jocurilor de noroc și deci niciun argument pentru exista lor. Au fost prezenți mai ales reprezentanți ai industriei jocurilor de noroc, ei au numit business, eu aș numi înșelătorie legalizată, această industrie”, a mai scris psihilogul pe rețelele de socializare.
Copăceanu a mai subliniat că simpla interzicere nu este suficientă în lipsa unor politici publice coerente.
„Dacă nu există prevenție, educație și servicii reale pentru dependenți, riscăm doar să mutăm problema, nu să o rezolvăm”, a mai arătat psihologul.
În același timp, opiniile cetățenilor rămân împărțite. Unii cer interzicerea totală a jocurilor de noroc, considerând că acestea provoacă drame sociale și distrug familii. Alții cred că o astfel de măsură ar muta fenomenul în online sau în ilegalitate și susțin o reglementare mai strictă, nu eliminarea.
Există și temeri legate de pierderea locurilor de muncă și de scăderea veniturilor la buget, dar și opinii potrivit cărora costurile sociale ale dependenței sunt mult mai mari decât beneficiile economice.
Decizia finală urmează să fie luată în Cluj-Napoca de către Consiliul Local până la sfârșitul lunii aprilie, pe baza regulamentului pregătit de Primărie, într-un context în care presiunea publică este în creștere, iar subiectul rămâne unul dintre cele mai controversate la nivel local.
vezi și:
