Studiu: Cluj-Napoca e ”raiul păcănelelor” din România, numărul se dublează în 3 ani, o agenție la 3500 locuitori

ActualitateTop News by Actual de Cluj - mart. 19, 2026 0 167

Numărul sălilor de păcănele din Cluj-Napoca s-a dublat în ultimii trei ani, arată un studiu publicat în urmă cu câteva zile.

În Cluj-Napoca funcționau în 2023 un număr de 45 de săli de jocuri de noroc, însă acest număr a crescut până la aproximativ 80 de unități active conform celor mai recente date din 2025. Asta înseamnă o agenție la circa 3.500 de locuitori – ”o densitate destul de mare” după cum precizează studiul. Acesta identifică trei zone principale:

Piața Mărăști – Str. Fabricii – Bd. 21 Decembrie 1989 – aproximativ 18 locații. ”Zona dintre Piața Mărăști și artera principală care duce spre centru, Bd. 21 Decembrie, reprezintă un teren fertil pentru operatorii de jocuri. Aici, traficul este intens: studenți ai căror cămine studențești se află în apropiere, muncitori navetiști, și localnici din cartierele rezidențiale. La acestea se adaugă și proximitatea pieței principale și zonele comerciale din jur, care contribuie la fluxul continuu de oameni și, implicit, la stabilirea acestei zone ca punct central pentru operatorii de jocuri de noroc”, arată studiul.
Calea Florești – Str. Primăverii – aproximativ 16 locații

Expicația – Mănăștur este cea mai populată zonă rezidențială a orașului, unde populația este preponderent tânără și cu venituri medii. ”Pe lângă baza mare de clienți locali, operatorii de jocuri de noroc găsesc de-a lungul arterelor principale și spații cu costuri de chirie mai reduse decât în centru”, explică autorii studiului.
Centru – Piața Unirii – Str. Regele Ferdinand – Bd. Eroilor – aproximativ 14 locații

Aici numărul de săli de jocuri de noroc, unul ”notabil” după cum precizează studiul, se datorează fluxului pietonal ”constant și extrem de divers”. ”Deși aici chiriile sunt mai ridicate decât în cartierele periferice, vizibilitatea crescută justifică prezența semnificativă a operatorilor de jocuri de noroc aici”. arată studiul.
Concluzia – în Cluj-Napoca sălile de jocuri de noroc urmează același tipar ca în celelalte mari orașe: acestea se regăsesc în zona centrală, aproape de piețe – un alt cluster semnificativ de aproximativ 10 locații se află în preajma Pieței Zorilor – și în cartierele rezidențiale dens populate, adesea pe arterele principale care le unesc de centru sau pe care se face accesul din afara orașului.

Peste 60% dintre zonele identificate în marile orașe sunt poziționate în puncte de tranzit masiv și zone comerciale tradiționale: Piața Obor (București), Piața Mărăști (Cluj), Gara Ploiești sau Podu Roș (Iași).

Se remarcă, în contrapondere, Oradea – aici axa pietonală principală a orașului este complet lipsită de astfel de locații. ”Acest lucru confirmă succesul hotărârilor de consiliu local din 2017 care au vizat protejarea experienței turistice și a patrimoniului vizual”, explică studiul.

Analiza a fost realizată prin coroborarea datelor de localizare geografică cu indicatorii demografici oficiali din România. Obiectivul a fost identificarea tiparelor de distribuție a operatorilor de jocuri de noroc în principalele zece centre urbane ale țării. În absența unui registru public a fost folosită o unealtă care centralizează listările comerciale din Google Maps. Setul de date cuprinde agenții de pariuri sportive, săli de jocuri de noroc și cazinouri active la nivelul anului 2025.
“Prelucrarea și validarea datelor: Echipa digitalmint.ro a filtrat informațiile extrase pentru a elimina duplicările și punctele de interes inactive. Localizarea precisă a fost realizată prin maparea adreselor poștale și a coordonatelor GPS. ”Este important de menționat că cifrele reprezintă o estimare bazată pe prezența online a locațiilor fizice, existând posibilitatea unor mici variații față de situația de pe teren”, subliniază autorii studiului.
Pentru identificarea „zonelor fierbinți” (hotspots), au fost utilizate tehnici de clusterizare geografică, grupând locațiile pe micro-areale urbane – cartiere sau intersecții majore. Densitatea per capita a fost calculată prin raportarea numărului de locații la populația rezidentă, conform datelor Recensământului din 2021.

Nici un comentariu