Primăria a investit în ultimii zece ani în amenajarea a peste 100 de săli noi de clasă. Boc: Sunt echivalentul a patru școli noi. USR: Politica extinderilor și mansardărilor aduce efecte pozitive doar pe termen scurt/Pe termen lung crează probleme mult mai mari
ActualitateAdministrațieTop News by Actual de Cluj - sept. 08, 2022 0 172
Chiar dacă primarul Emil Boc a arătat, la începutul ședinței Consiliului Local din 7 septembrie, că în ultimii zece ani Primăria a investit milioane de euro petru construirea a 104 noi săli de clase și laboratoare pentru 1723 de elevi, adică echivalentul a 4 noi școli, prin extinderi și mansardări a unor unități școlare din oraș, consilierii USR i-au atras atenția că acest tip de lucrări la școli aduc afecte pozitive pe termen scurt, însă, pe terem lug, atrag după sine multe consecințe negative – probleme de trafic, înghesuială, suprapopularea unor școli. Soluția este construirea unor școli de la zero în toate cartierele Clujului, arată cei din USR. În schimb, primarul Emil Boc a ținut să arate date stastice potrivit cărora presiunea pe școlile din Cluj-Napoca este pusă de părinții care locuiesc în zona metropolitană (comunele de lângă Cluj) și care își aduc copiii la școlă în oraș.
Emil Boc a prezentat o serie de date în debutul ședinței Consiliului Local din 7 septembrie privind situația investițiilor în infrastructura școlară din Cluj-Napoca în ultimii zece ani, actualele investiții aflate în derulare dar și cele aflate în stadiul de proiecte. Potrivit edilului, din 2013 și până în prezent, au fost construite 104 noi săli de clasă și laboratoare pentru 1.723 de elevi (echivalentul a circa 4 școli noi), în prezent, fiind în lucru echivalentul unei alte școl noi – 32 de săli noi de clasă și laboratoare pentru 921 de elevi. Primăria are în pregătire și două proiecte de școli noi în Borhanci și în Bună Ziua despre care Emil Boc a arătat că estimează că licitațiile pentru construirea acestora vor fi lansate în luna octombrie. În plus, municipalitatea mizează și pe o școlă nouă în zona Bulevandului Muncii asumată de un investitor privat printr-ul Plan Urbanistic Zonal.
Consilierii locali USR au semnalat că toate investițiile Primăriei și proiectele de modernizare și extindere a școlilor existente aduc afecte pozitive pe termen scurt, absorb cererea părinților, însă, pe terem lung, aduc afecte negazive generând probleme de trafic, cu riveranii, de aglomerarea a școlilor dar și privind impunerea unui oras și de după-amiază. Din acest motiv, cei din grupul USR au spus că militează pentru construirea de școli noi în toate cartierele orașului.
În schimb, primarul Emil Boc le-a indicat consilierilor că problema este complexă, în condițiile în care populația din Cluj-Napoca este aceeași de 30 de ani, arătând că presiunea pe școlile din municipiu vine de la părinții din Zona Metropolitană (comunele de lângă oraș) care caută cea mai bună soluție educațională pentru copii lor.
„Suntem exact la echivalentul populației din 1992 la Cluj-Napoca, și putem trage niște concluzii din aceste cifre. În primul rând, că Clujul nu a pierdut din locuitori, cum a pierdut România la nivel național. În condițiile în care avem aceeași populație, dar am făcut cinci școli noi și tot este nevoie, înseamnă ce de undeva avem un influx de populație și de elevi, pe care Clujul trebuie să îi absoarbă. O facem cu mare plăcere, pentru că toți sunt clujeni, dar doar prin colaborarea metropolitană vom putea să punem lucrurile în ordine, astfel încât copilul să meargă la cea mai apropiată școală de casă și să nu parcurgă zeci de kilometri din zona metropolitană pentru a veni la Cluj. Trebuie să fie un prilej de meditație pentru noi, pentru că, din nefericire, instrumente legale nu avem să îi obligăm pe cei din zona metropolitană să facă mai multe școli, pot să îi oblige doar cetățenii de acolo. Oricât de multe eforturi am fi făcut, doar singuri nu putem acoperi un necesar care este la peste 100-150.000 de mii, cât este în zona metropolitană. Nu poate să rămână toată povara pe municipiu. Ca să vii la școală din zona metropolitană, ai nevoie de flotant sau domiciliu și mulți fac asta. Colegii mei de la evidența populației mi-au spus că aceste cereri de flotant, circa 7000-8000, sunt acelea strict necesare care sunt făcute pentru un obiectiv concret. 90% dintre ele sunt convins că sunt pentru școală, creșă, grădiniță. Acestea e clar că sunt făcute cu motivul de a obține un drept în municipiul Cluj-Napoca, pentru că studenții, de vreo 10 ani de când a dispărut legea, nu își mai fac flotant, pentru că nu este o sancțiune. Și aici este un prilej de reflecție, de a vedea numărul acesta care trebuie să ne pună o întrebare; cum putem face să avem o zonă metropolitană coerentă, încât oamenii să nu mai fie nevoiți să își facă flotant pentru a beneficia de o creșă, de o școală, de o grădiniță”, a spus primarul Emil Boc.
Primarul a mai spus că, fără cerea din zona metropolitană, Cluj-Napcoa ar trăi în liga campionilor în materie educațională.
Consilierii din USR, atât Adrian Cristian cât și Alexandra Oană, au mai atras atenția că Primăria ar trebui să mai ia în calcul și un alt aspect, cel al costurilor de locuire mult prea mari care îming familiile tinere să prefere să stea în comunele din jur. De asemenea, cei din USR au mai cerut date privind modul în care școlile din Cluj-Napoca și-au organziat cursurile și o situație privind numărul de elevi care sunt nevoiți să urmează un program de după-amiază. Adrian Cristian a spus, din perspectivă personală, că are doi copii care urmează cursurile la Liceul Geroge Coșbuc, dintre care unul merge la școală până la ora 11.00 iar celălat merge de după-amiază, până la ora 16.00 și că, dacă nu ar avea bunici și stăbunici, n-ar putea face față ca părinte.
Primarul Emil Boc a mai spus că datele privind programul școlilor va fi centralizat de Ispectoratul Școlar Județean după prima săptămână de școală și că, deocamdată, Primăria nu dispune de respectivele date.
sursa foto: Emil Boc Facebook
