Primăria a întors cu bani publici un parc cu fundul la apă. Și s-a mai lăudat public cu proiectul de modernizare

Primăria se laudă că face inovare și consultare cu cetățenii, dar ajunge în final să toace banul public pe proiecte făcute de Serviciul Spații Verzi, fără viziune și cu firme care nu cunosc realitatea din teren.

Asta se întâmplă cu parcul Farmec, care urma să fie un model de bune practici pentru Cluj, dar care a ajuns să primescă un proiect după ureche. În plus, oficialii Primăriei s-au și lăudat cu el pe rețelele de socializare, deși e contrar politicii de a deschide orașul cu fața spre apă (Someș, Canalul Morii), politică pe care tot reprezentații administrației publice o flutură public ca și cum ar crede cu adevărat în ea.

Consiliul Local a aprobat recent studiul de fezabilitate pentru modernizarea parcului Farmec, studiu făcut de o firmă din București care a cifrat investiția la 2,5 milioane lei, cu TVA. Niciunul dintre consilieri n-a fost curios de proiect. L-au votat fără probleme.

În plus, viceprimarul Dan Tarcea a postat pe Facebook o serie de imagini simulate privind viitoarele amenajări pe care le va primi parcul Farmec.

Despre ele cititorii au scis că nu au nicio legătură cu realitatea înconjurătoare – altă biserică, lipsește blocul Farmec – că sfidează logica și demonstrează că cei care s-au ocupat de studiu (firma Hentza Business din București contra a 32.000 lei plătiți de Primărie) nu cunoaște realitatea din teren.

Amenajarea parcului Farmec urma să fie un model de bune practici privind amenajarea unor zone verzi și accesibilizarea Canalului Morii, de la testarea de idei, la implicarea comunității, dezbaterea propunerilor, colaborarea între public și privat, implicarea specialiștilor. Mai mult, a fost un proiect susținut și din fondurile Primăriei, prin asociația Centrul Cultural Clujean, care și-a asumat rolul „de a scrie” politici publice pentru oraș.

Anda Gheorghe de la inițiativa Verde pe Canalul Morii (cei care au lucrat pe finananțarea amintită și au colaborat cu locuitorii din zonă și au testat proiecte de amenajări temporare pe Canal și în parc), spune că, din păcate, imaginile prezentate în mediul online și propunerile din studiul de fezabilitate nu au nicio legătură cu politica asumată de Primăria din Cluj de a întoarce orașul cu fața spre apă, nici cu cea de accesibilizare a zonelor verzi din cartiere.

Proiectul e făcut după ureche în primul rând din pricina Serviciulului Spații Verzi din cadrul Primăriei, care a cerut în caietul de sarcini totul la cantitate, la tipuri de materiale, exact s-au cerut speciile de arbori, exact numărul de bănci. De aici și rezultatul.

„Dacă și alte departamente din Primărie ar lucra ca departamentul lui Ovidiu (Cîmpean – director de dezvoltare în Primăriei, n.red.), atunci ar avea o șansă spațiile publice din Cluj. Printr-o temă tu trebuie să trasezi o direcție și să lași speciliștii să propună soluții de accesibilizare. Din păcate lipsește o strategie la nivelul Serviciului de Spații Verzi  și există o neîncredere a Primăriei în specialiști”, spune Anda Gheorghe.

Propunerea făcută de Henza, votată de CL și postată pe Facebook nu aduce niciun fel de accesibilizare a parcului Farmec – improvizațiile metalice înlocuite cu podețele pietonale, treptele de lemn impiedică, de fapt, accesul familiilor cu copii și cărucioare în parc, sau a celor care vin cu bicicleta. Apoi, parcul Farmec e întors cu fundul la apă iar podețul propus ca trecere peste Canalul Morii e prost amplasat, iar diferențele de nivel nu au fost exploatate pentru oameni.

„Normal că, dacă tu ceri totul la cantitate, asta primești, o propunere fără coerență”, spus arhitecta. Apoi, un alt aspect este cel al toaletelor. „Pe planșe ele apar ca două mici pătrațele, iar noi tocmai asta am discutat cu oamenii care folosesc parcul, să fie toalete chiar cu stații pentru schimbat bebeluși. Nu văd cum se poate face acest lucru”, a mai spus Gheorghe. Ea a adăugat că în primul rând ar trebui regândită relația cu apa a parcului, pentru că zona și oamenii merită un proiect bun.

„Dacă tot Primăria investește și vrea să modernizeze zona, trebuie regândită relația cu apa, cu Canalul Morii. Parcul trebuie să stea cu fața la apă și oamenii să intre în contact cu apa. Așa, cum ne spuneau și oamenii, Canalul nu rămâne decât o groapă de gunoi pentru zonă, așa cum este și în prezent. Nu poți ajunge acum la apă. Parcările din zonă, de asemenea, nu au fost regândite. Ele ocupă spațiul verde cu potențial și în noul proiect. De asemenea s-a optat pentru păstrarea gardului viu pe care în urmă cu câțiva ani l-a cerut și primit un locuitor din zonă. Gardul aduce limitări serioase ale traseului aleilor din parc care ar fi indicat să fie regândite tocmai pentru accesibilizarea spațiului. Apoi, iluminatul. Fiind un spațiu din cartier, soluția trebuie să fie una contemporană, nu un iluminat ca cel care s-a făcut deja în Cluj pentru Piața Mihai Viteazul. Și el îndoielnic. Nu poți să pui astfel de corpuri și stâlpi într-un parc de cartier. Poziția podețului este și ea improprie pentru că nu leagă așa cum ar fi normal parcul de zonele verzi de pe celălalt mal. Chiar dacă sunt și oameni sceptici în zonă, care nu doresc ca alți oamenii să treacă pe lângă blocul lor, trebuie să le arăți un model și atunci și viața lor se va îmbunătăți. Așa spun specialiștii care lucrează pentru Primărie, la fiecare dezbatere”, a mai spus reprezentanta inițiativei Verde pe Canalul Morii.

Anda Gheorghe și-a exprimat dezamăgirea că proiectul parcului Farmec nu a fost tratat la fel ca alte zone verzi din Cluj – cu dezbatere publică, cu implicarea comunității, mai ales că e un loc care are potențial de a trasforma Canalul Morii, direcție asumată chiar de Primărie. Directorul Ovidiu Cîmpean a promis public (la dezbaterea proiectului Planwerk pentru Canalul Morii – tronsonul Parcul Rozelor) că și acest proiect pentru parcul Farmec va fi dezbătut.

Detalii despre laude și modernizarea parcului Farmec – Cum arată un parc pe care Primăria vrea să îl refacă și pentru care a pus la bătaie buget de promovare a investiției

Luminiţa Silea

Este reporter la ActualdeCluj.ro din aprilie 2014. A lucrat la cotidianul Ziua de Cluj de la lansarea sa, în 2004, până în aprilie 2014. A absolvit Facultatea de Jurnalism a universității "Babeș-Bolyai" în 2004 şi are două diplome de master - în Administraţie Publică la aceeaşi universitate şi în Comunicare şi Relaţii Publice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) Bucureşti.