Premieră absolută la Opera din Cluj, despre istoria României, au vândut toate 900 de bilete: „o Românie la centenar trebuie să se gândească la ce urmează și să aibă un plan de țară bazat pe o gândire retrospectivă”

Premieră absolută la Opera Națională din Cluj, duminică: o piesă despre istoria poporului român din vremuri arhaice până în zilele noastre. Pe scenă urcă, în afară de artiști, și ansamblul de muzică tradițională românească „Icoane” condus de Ioan Bocșa, un ansamblu folcloric, un cor psaltic al facultății de teologie ortodoxă, corul, orchestra și ansamblul de balet al Operei Naționale, un cor de copii – cu o bucată de hip-hop care ilustrează criza migrației din ultimii ani – plus solistul Holograf, Dan Bittman. „Am insistat pe fenomenul migrației, ce înseamnă asta pentru copiii României de astăzi, o Românie la centenar trebuie să se gândească la ce urmează și să aibă un plan de țară bazat pe o gândire retrospectivă”, spune autorul livretului, etnologul Cosmina Timoce Mocanu.

Premiera include o performanță pentru prima dată în repertoriul Operei – o polifonie de o complexitate nemaintâlnită în repertoriul instituției de cultură. Compozitorul Dan Variu numerotează: „avem cântec tradițional, grup psaltic, imn, taraf care la un moment dat improvizează, se divide cu un pic de jazz, și simfonic după care vin copiii cu un imn și grupul tradițional, deja sunt șapte, pe un ostinato (motiv muzical-n.red.) promovat de Dan Bittman în stil pop. Sunt opt stiluri simultan, care nici unul nu-și cere drepturile. Dar încet se reduc la două stiluri și la final ajung la un unison. Acest gen, o asemenea complexitate, n-am mai întâlnit încă”.

Compozitorul Dan Variu: „în urmă cu trei ani în 2015 m-a abordat Florin (Estefan, directorul Operei Naționale Cluj-n.red.) pentru a-mi propune posibilitatea unei colaborări cu ocazia apropierii centenarului Marii Uniri. Am luat această responsabilitate foarte în serios, am început o lungă perioadă de documentare și am venit cu această idee a punerii în scenă a istoriei devenirii noastre ca popor, ca entitate culturală de sine stătătoare. acest întreg spectacol dorește să înceapă de la începuturi până în zilele noastre. Piesa are două acte, primul se oprește la încununarea Marii Uniri și al doilea – de la Marea Unire până în zilele noastre, trecem etapă cu etapă folosind exact motive, documente, muzici specifice fiecărei epoci în parte. Începem din sfera folclorului ancestral, avem ca invitați pe domnul Bocșa și ansamblul Icoane care pot pun eîn scenă foarte bine această zonă, vom continua cu sfera bizantină, punct nodal în specificul firului nostru etnic, cultural, și vom continua cu formarea propriu-zisă a națiunii române, începând cu 1848. Partea a doua – de la Marea Unire până în zilele noastre.

Autorul livretului piesei e etnologul Cosmina Timoce Mocanu: „piesa noastră în variantă inițială a avut trei acte, duminică va avea două acte, construite pe întrebările „de unde vii” – primul act, al rădăcinilor noastre, și actul al doilea – „încotro te duci”. Apropo de prognoză ultimul tablou al piesei, „Visări”, pentru că am considerat că aceasta e atitudinea care ne reprezintă cel mai bine în perioada postdecembristă, dorește să ne îndemne la reflecție pe fiecare dintre noi ca spectatori dar și ca națiune în acest an de răspântie pentru istoria poporului român și să ne facă să ne întrebăm încotro ne ducem. Cultura română nu are documente scrise decât foarte târziu, am considerat că suplinim primul mileniu prin aceste surse folclorice dificil de datat. Avem primele consemnări folclorice în secolul XVII, până atunci nu avem documente scrise pentru filonul folcloric pe care Dan a vrut să-l exploateze muzical. Am lăsat rădăcinile foarte laxe. E o cronologie selectivă și simbolică. Zona de arhaic, primele 17 secole o suplinim prin filonul folcloric la nivel muzical și oriental, al muzicii bizantine psaltice. la nivel dramaturgic – un ritual reprezentiiv pentru noi, colindatul de ceată bărbătească, unul dintre obiceiurile care ne individualizează, e în lista UNESCO a patrimoniului umanității. Al doilea tablou – zona de rădăcini ceva mai ușor de datat decât zona de folclor, chiar dacă cu multe opinii divergente – e zona de filon oriental și anume de tradiție liturgică, creștină. Vom recurge la o microliturghie, o liturghie condensată, care reia toate etapele liturghiei din ritul bizantin”.

„Povestea românească ne poartă într-o captivantă călătorie de-a lungul momentelor determinante ale istoriei noastre: în vremurile de tradiție, când folclorul era singura formă de manifestare a înaintașilor, în perioada asimilării treptate a creștinismului și a ritului bizantin, în tumultul evenimentelor care au precedat evenimentul Marii Uniri, în tensionata etapă interbelică, dar și comunistă, de liberalizare, postdecembristă și actuală. Atât interpreții cât și noi, publicul, vom lua contact direct, prin intermediul artei, cu influențele stilistice, sociale, culturale care și-au lăsat amprenta asupra valorilor poporului român, cu perspective asupra prezentului și viitorului acestuia. Complexitatea unei astfel de tematici a presupus angrenarea echipei de creație, a soliștilor și ansamblurilor Operei Naționale Române Cluj-Napoca, dar și a unor interpreții și formații recunoscute la nivel național și internațional, capabile să asigure diversitatea stilistică necesară. Dintre aceștia, îi amintim pe Dan Bittman, Ansamblul de Muzică Tradițională Românească ,,Icoane” al Academiei de Muzică ,,Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca, Ansamblul folcloric studențesc ,,Mugurelul” al Universității Babeș-Bolyai, Grupul psaltic al Facultății de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca ș.a. Vă așteptăm să îi întâlniți într-un spectacol plin de semnificație și autenticitate românească”, explică reprezentanții Operei Naționale.

Piesa durează peste două ore iar la premieră au rămas, la ora publicării acestei știri, mai puțin de 30 de bilete din totalul de 928 bilete puse în vânzare. În pauza dintre cele două acte Opera Națională lansează primul volum din istoria instituției de cultură de la Cluj, din 1919 până în 1945. Piesa așteaptă de 50 de ani să vadă lumina tiparului, căci are la bază un manuscris  scris de Caius Olariu, fost director al acestei instituții în perioada celui de-al doilea război mondial.

Mihai Prodan

Ziarist din 2001. Licențiat în jurnalism din 2004, master în comunicare din 2006. Specializări la Reuters în Londra și Institutul Internațional pentru Jurnalism în Berlin.