Închide

Preferințele pentru liderii politici și cum sunt împărțiți votanții

ActualitatePolitica by Actual de Cluj - mai 31, 2019 0 185

IRES a realizat un studiu pentru a demonsta dimensiunea interesului pentru politică a votanților care și-au exprimat opțiunea în cadrul Alegerilor din 26 mai, 2019, atât pentru Parlamentul European, cât și pentru Referendumul pentru Justiție. Studiul reflectă și segmentarea socio-demografică și comportamentul electoral al românilor în funcție de încrederea pe care aceștia o au în câțiva lideri politici din România: Președintele Klaus Iohannis, fostul președinte al Partidului Social Democrat, Liviu Dragnea, liderul Alianței 2020 – USR-PLUS; Dacian Ciolos, liderul ALDE, Călin Popescu Tăriceanu și liderul PRO România, Victor Ponta. Reamintim că suprapunerea referendumului pentru justiție cu alegerile europarlamentare a generat o campanie electorală efervescentă și în care temele legate de politicile europene și viitorul Europei au devenit secundare temelor de politică internă.

CINE SUNT ROMÂNII INTERESAȚI DE POLITICĂ?

Sunt mai degrabă bărbați (54%), tineri și maturi cu vârsta de cel mult 50 de ani (27% au între 18 și 35 de ani, același procent au între 36 și 50 de ani), 60% locuiesc în mediul urban și 46% provin din sudul țării. 44% au studii medii, iar 46% au venituri maxime de 1.500 lei/lunar. Un interes similar față de politică și în cele mai mari proporții îl au atât angajații la privat, dar și  pensionarii. 70% folosesc internetul și 59% utilizează Facebook.
80% dintre ei au votat și pentru europarlamentare, și pentru referendum, și majoritatea dintre ei s-au decis să participe la scrutinul din 26 mai înaintea campaniei electorale (72% în cazul celor care au votat pentru europarlamentare, 56% în cazul atitudinii față de  referendum).
80% dintre ei spun că nu au fost îndemnați direct să nu participe sau nu la referendum.
Peste 80% dintre ei au votat DA la ambele întrebări ale referendumului.
Votanții Alianței 2020 au participat, aproape în unanimitate, atât la europarlamentare, cât și la referendum, iar majoritatea s-au decis să participe la ambele voturi înainte de începerea campaniei electorale.
Peste jumătate dintre ei (53%) au încredere multă și foarte multă în Klaus Iohannis, 38% în Dacian Cioloș și manifestă încredere scăzută față de Liviu Dragnea (81%), Victor Ponta (79%), Călin Popescu-Tăriceanu (73%).
68% dintre aceștia cred că direcția în care merge țara este greșită, în timp de 32% apreciază că direcția este bună.

Prin comparație, cei care nu sunt interesați de politică, sunt într-o proporție mai mare femei (56%), sunt maturi (33% au între 36 și 50 de ani) și sunt angajați la privat. Procente mai ridicate decât în cazul celor interesați de politică au luat decizia de a participa la vot pe durata campaniei electorale și au votat NU la întrebările de referendum. Încrederea în Președintele României este negativă, 58% dintre acești respondenți declarând că au puțină și foarte puțină încredere în Klaus Iohannis.
Trei sferturi dintre ei cred că direcția în care merge țara este greșită, în timp ce un sfert cred că direcția este bună.

STUDIUL INTEGRAL – PREZENTAREA GRAFICĂ ȘI ANALIZA DESCRIPTIVĂ A DATELOR – POATE FI CONSULTAT PE SITE-UL IRES.
DETALII METODOLOGICE

Datele sunt rezultate în urma unui sondaj de opinie derulat de Institutul Român pentru Evaluare și strategie – IRES în ziua votului – 26 mai 2019 – pe un eșantion de 6.210 indivizi 18+, rezidenți pe teritoriul României. Analizele sunt realizate pe subeșantioane de populație, în funcție de comportamentul electoral.

Fișa tehnică a studiului:
Volumul eșantionului: 6.210 subiecți, 18 ani și peste. Datele au fost ponderate după gen, vârstă, nivel de educație, regiune de dezvoltare și mediu de rezidență, conform structurii populației rezidente publicate de INS.
Reprezentativitate: eroare maximă tolerată de ± 2,4 %
Metoda: Chestionarele au fost aplicate prin metoda CATI (Computer Assisted Telephone Interviewing)
Precizări:

  • Sondajul de opinie a fost derulat telefonic, prin metoda CATI, pe parcursul zilei de 26 mai, în timpul desfășurării procesului de vot.
  • Prezența la urne și intențiile de vot sunt estimate luând în calcul respondenții care au votat deja la momentul aplicării chestionarului și respondenții care nu au votat, dar care au declarat intenția de a vota pe parcursul zilei.
  • Analizele realizate după coordonatele geografice (regiune, tip de localitate) sunt realizate conform locației de rezidență declarate de respondenți, nu conform locației de domiciliu sau a celei de vot.
  • Non-răspunsurile sunt setate ca valori lipsă în analizele prezentate.

Nici un comentariu

Scrie un comentariu