Închide

Poza frumoasă din dronă realizată la munte în localitatea Mărișel din Cluj, criticată de arhitectul șef al Județului. „Dacă nu i-a spus nimeni omului că și-a făcut o casă urâtă, m-am găsit eu”

ActualitateAdministrațieTop NewsUrbanism by Luminiţa Silea - iul. 31, 2021 0 1440

O fotografie realizată din dronă cu un peisaj montan din comuna Mărișel din Cluj și postată de un site în scop de promovare a fost prilej pentru arhitectul șef al județului, Claudiu Salanță, să ofere casa surprinsă în imagine ca exemplu AȘA NU de arhitectură rurală. Arhitectul șef a spus că respectiva locuință cu acoperiș roșu nu respectă peisajul rural dar și că „”Pleul” roșu/albastru ar trebui interzis de la comercializare până când nu distruge tot farmecul satelor și peisajelor”. A simulat și o imagine care arată cum ar arăta casa de la Mărișel perfect integrată în peisaj. Critica sa a fost prilej și pentru alți colegi să găsească casa drept urâtă sau gusturile proprietarilor din Cluj „ieftine” și foarte proaste în materie de materiale alese pentru acoperiș.
Fotografia realizată cu drona și postată pe pagina de Facebook „Vlad yhe Impaler – Dracula” cu un peisaj din zona montană a Clujului, comuna Mărișel, l-a necăjit pe arhitectul șef al județului, Claudiu Salanță. Fotografia a fost postată în 27 iulie și s-a distribuit masiv în mediul online, oamenii arătându-se impresionați de peisajul montan.

În schimb, arhitectul șef al Județului Cluj a ținut să ofere casa surprinsă în respectiva imagina ca exeplu de arhitectură rurală „Așa nu”. „Cum ar fi fost dacă peisajul minunat al comunei Mărișel nu ar fi fost alterat prin utilizarea unor culori care să deranjeze privirea, ci s-ar fi utilizat cromatica specifică zonei. Haideți să încercăm să respectăm peisajele și să încercăm să integrăm armonios construcțiile in acestea. „Pleul” roșu/albastru ar trebui interzis de la comercializare până când nu distruge tot farmecul satelor și peisajelor”, a scris Salanță pe Facebook.

Arhitectul șef din Cluj a simulat și o imagine cum ar arăta locuința respectivă dacă ar fi perfect integrată în peisaj (foto cover). Critica sa a fost prilej de dezbateri și polemici între specialiști arhitecți sau ingineri din județ și nu numai.

 

„Și când mă gândesc la culoare că e doar una din multele care alcătuiesc complexitatea greu de stăpânit a valorii arhitecturii. Totuși, credeți că vreun vecin sau prieten, sau poate chiar dușman, i-a spus omului că și-a facut o casa urâtă care te face să întorci capul în alta parte?”, a deschis dezbaterea arhitectul Șerban Țigănaș, decanul Facultății de Arhitectură și Urbanism din Cluj.
Arhitectul județulului a fost de acord că respectiva casă e urâtă ( „dacă nu i-a spus nimeni omului că și-a făcut o casă urâtă, m-am găsit eu”) și a mai reflectat că, „dacă am fi mai atenți cu toții și să-i tragem de mânecă pe cei ce se abat de regulile de bun simț, ar fi mai ușor și repede combătut fenomenul”.
Cei care au intervenit în discuție fie au spus că există un fenomen în peisajul mioritic românesc în care tabla roșie și leuții de pe stâlpii gardului sunt motiv de fudulie în sate și de afișare a bunăstării.
Arhitectul Rareș Drăgan i-a sugerat arhitectului șef al județului să identifice proprietarii și să îi informeze că fac rău peisajului. S-a discutat și despre legalitatea construcției din perspectiva acceptării la autorizare sau la recepție a acoperișului roșu. Un inginer din Cluj a arătat că a găsit o hotărâte din 1943 din Comuna Călățele, găsită în arhiva Primăriei Rîșca, prin care se instituie măsuri împotriva celor din sat care construiesc altfel decât spunea regulementul local de edificare a unei clădiri sau a unei reparații.
S-a discutat și despre apetența pentru materiale ieftine și tablă colorată dar și despre gusturile proaste ale proprietarilor care vor să își facă locuințe în mediul rural din Cluj. Arhitecții spun că au avut cel puțin un beneficiar care deși a fost lămurit că nu e în regulă să pună tablă pe casă sau tablă colorată, tot nu a plecat convins din biroul de proiectare.
„În ultima vreme e invazie de tablă care imită țigla, de cele mai multe ori o culoare roșu aprins turbat, ca cea din imagine. Efectiv, vezi sate întregi în care de la o săptămână la alta oamenii își dau jos țigla ceramică și sar spre kitchurile astea”, a semnalat și arhitectul Alex Ionaș Sălăgean. „Din păcate nu e vorba doar de ieftin. E mai degrabă o cultură a kitschului. Am lucrat vreo 8 ani în comercializarea materialelor de construcții (finisaje) și e înfiorător ce culori și materiale aleg oamenii pe același palier de preț”, a scris Cătălin Sălăgean.
„Am început să discut cu furnizori, cu producători sa îi rog să nu mai comercializeze în Cluj așa ceva. Doi au acceptat deja. Însă ar fi bine dacă am fi mai mulți care să facem presiune publică să ne salvăm satele”, a adăugat Salanță. El a mai spus că, din păcate, arhitectura din rural se rezumă la „cât costă și la ce spune meșterul” deși există niște ghiduri făcute de Consiliul Județean care cuprind și materialele recomandate.
Alți internauți l-au contrazis pe Salanță și i-au spus că nu poate interveni pe o piață liberă și interzice comercializarea anumitor materiale sau că tabla roșie e un semn că societatea a evoluat și că nu se mai pune stuf pe case. Arhitectul șef al Clujului a replica că franzezii, austriecii sau elevețienii au reușit la acest capitol și nu au permis constrcuții care fac rabat de la specificul local sau alterează peisajul în satele lor.
Niciunul dintre comentatori nu a luat în calcul dacă nu cumva imaginea respectivă a fost modificată și colorată din rațiuni de promovare a respectivei pagini cu fotografii din România.
La nivelul Consiliului Județean din Cluj există de câțiva ani încoace o preocupare pentru respectarea specificului local rural din Cluj de care se ține cont atunci când se avizează proiectele de urbanism (în zonele protejate sau în comunele unde forul județean ține loc de structură locală de urbanism). Din acest motiv Salanță și-a atras și nenumărate plângeri de la beneficiari că se bagă și le spune cum să își facă ei casele. Chiar președintele Alin Tișe a susținut în fața Consiliului Județean că vrea să conducă el de acum ședințele de urbanism deoarece acolo arhitecții își dau cu părerea și încurcă planurile de afaceri ale proprietarilor când se spune cum să își facă casa sau acoperișul, dar nu răspund în instanță, în cazul în care se ajunge la procese. Arhitecții din Comisia de urbanism i-au replicat pe parcursul anului lui Tișe că planurile de afaceri ale beneficiarilor trebuie să fie oneste dar și că în mediul rural trebuie respectat peisajul și nu trebuie construit peste tot sau construite „căsoaie” ca la oraș sau case mediteraniene ca în vacanțele din localitățile unde au fost beneficiarii.
Arhitectul șef și-a asumat misiunea de a promova în mediul public exemple de „AȘA DA” când vine vorba despre casele proiectate la țară, în Cluj.

În ultimii ani administraţia judeţeană a făcut eforturi pentru a încuraja o arhitectură de calitate în mediul rural din Cluj, dar tot există derapaje, plânsete şi oameni care vor să forţeze ”mâna” şi să obţină autorizaţii. De cel puţin patru ani de zile nu se mai autorizează în comunele clujene case urbane sau case care nu au nimic în comun cu tradiţia sau cu specificul zonei în care se doreşte edificarea lor. Pentru un plus de rigoare s-a încercat rescrierea regulamentelor de urbanism din comune şi transpunerea în acestea a prevederilor din Ghidul de Arhitectură pentru încadrarea în specificul local din mediul rural făcut de arhitecţii clujeni printr-un demers susţinut de Ordinul Arhitecţilor din România. În cazul proiectelor de locuințe de la țară se solicită la Județ încadrarea în specificul local printr-un studiu care trebuie făcut de proiectanți prin apel la Ghidul elaborat de Odinul Arhitecților pentru Dealurile Clujului. Există și mai multe PUG-uri ale comunelor din Cluj traduse de Planwerk într-o serie de ghiduri care arată cum și ce se poate construi, până la detalii legate de felul împrejmuirilor sau materialele pentru acoperiș.

Nici un comentariu

Scrie un comentariu

author photo two

Luminiţa Silea

Este reporter la ActualdeCluj.ro din aprilie 2014. A lucrat la cotidianul Ziua de Cluj de la lansarea sa, în 2004, până în aprilie 2014. A absolvit Facultatea de Jurnalism a universității "Babeș-Bolyai" în 2004 şi are două diplome de master - în Administraţie Publică la aceeaşi universitate şi în Comunicare şi Relaţii Publice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) Bucureşti.
  • Articole similare